Mp3

TIMIŞ: Muzeul Satului Bănăţean

Muzeul-satului-banatean2

Muzeul Satului Bănăţean, o adevărată “rezervaţie” de arhitectură etnografică în aer liber, este amplasat în partea de nord-est a oraşului Timişoara, la marginea Pădurii Verzi. Întins pe o suprafaţă de 17 hectare, muzeul este conceput ca un sat tradiţional bănăţean şi cuprinde gospodării ţărăneşti aparţinând diverselor etnii din Banat (români, slovaci, şvabi, ucraineni, maghiari etc.), clădiri cu funcţie socială ale satului tradiţional (primărie, şcoală, biserică), instalaţii de tehnică populară şi ateliere.

Deschis publicului la 20 august 1971, ideea înfiinţării muzeului se datorează perseverenţei lui Ioachim Miloia, fost director al Muzeului Bănăţean între anii 1928-1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului – pictor, istoric de artă, restaurator de biserici. În 1967, muzeul a primit actuala suprafaţă de teren, pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului funcţionând ca secţie a Muzeului Banatului. Prin Hotărârea nr. 48 din 22 decembrie 1999 a devenit instituţie separată, în subordinea Consiliului Judeţean Timiş.

 Muzeul-satului-banatean

Nucleul muzeului îl constituie Centrul Civic Sătesc, format din primărie, şcoală, “Casă Naţională” şi birt, piesa centrală fiind “Biserica de lemn”, cea mai veche din Timişoara, o adevărată biserică parohială, cu o istorie interesantă. Construită, în 1746, la Remetea Luncă, în 1807 a fost donată credincioşilor din satul vecin Topla, unde a fost strămutată pe tăvălugi, trasă de 24 de perechi de boi. De acolo a fost adusă la muzeu în 1987.

Lăcaşul de cult prezintă câteva detalii arhitectonice ce o recomandă ca cel mai valoros lăcaş de cult de lemn din Banat: brâul median răsucit la torsadă şi brâu prelungit pe întreg perimetrul clădirii. Pereţii sunt din bârne late de gorun lucrate pe toate cele patru feţe şi încheiate la colţuri în “coadă de rândunică”. Acoperişul este din şindrilă, iar clopotniţa este separată.

Principalele atracţii ale muzeului sunt gospodăria din Căpâlnaş (judeţul Arad, sec. al XIX-lea), casa de olar cu atelier de la Bata (judeţul Arad, sec. al XVIII-lea), oloiniţe, o moară cu ciutură de la Topleţ, mori de apă şi de vânt, biserica de lemn din Topla (Caraş-Severin, sec. al XIX-lea). Foarte apreciate sunt casele tradiţionale din ţinuturile Banatului şi ale Crişanei din veacurile trecute, reprezentative fiind gospodăria de olar din Jupâneşti (Timiş, sec. al XIX-lea), dar şi casele tradiţionale ţărăneşti de pe Aleea minorităţilor (slovacă, ucraineană, maghiară, germană, sârbească, bulgărească sau a romilor).

 Muzeul-satului-banatean1

Cel mai vechi obiectiv al muzeului este Casa din Bata, aflată aici încă de la înfiinţarea muzeului. Provenită din zona etnografică Arad şi datând din secolul al XVIII-lea, Casa aparţine primului tip de locuinţă bicelulară, este construită din lemn şi se distinge prin faptul că are acoperiş de paie. Este compusă din tindă, cameră de locuit şi o prispă continuă pe latura lungă, sprijinită pe stâlpi din lemn. Intrarea se face prin tindă, unde se găsea sistemul de încălzit şi gătit, vatra cu hornul deschis şi gura de foc a sobei oarbe din camera de locuit. Ferestrele erau mici, iar mobilierul era realizat în casă de gospodari sau de alte persoane din comunitate.

“Barocul etnografiei româneşti”, cum este numit Banatul de către poetul Lucian Blaga, doreşte să redea prin Muzeul Satului Bănăţean, imaginea unui sat tradiţional, eterogen, cu case ţărăneşti cu prispă deschisă, prelungită pe toată lungimea construcţiei sau parţială, cu acoperişul sprijinit pe stâlpi de lemn, decoraţi prin cioplire şi crestare, cu ornamente geometrice tradiţionale, ori cu acoperişul din paie sau şindrilă, cu case de ţărani şi de meşteri olari, cu biserică, primărie, atelier de rotărie, instalaţii tehnice ţărăneşti, mori, văiugi, oloiniţe, câteva podeţe şi o mulţime de obiecte reprezentative pentru simplitatea în care trăiau odinioară oamenii din această parte de ţară. În acele vremuri, orice gospodărie se făcea remarcată prin obiecte tradiţionale autentice: ţesături şi broderii, oale, farfurii, ulcioare de lut, obiecte împletite, straiele populare lucrate din materiale ţesute în război şi împodobite cu motive specifice.

 Muzeul-satului-banatean3

Colecţia muzeului a fost îmbogăţită, după 2007, cu peste 10.000 de obiecte aparţinând Muzeului Banatului, iar în pragul acestei toamne, expoziţiei i s-a adăugat o nouă gospodărie ţărănească tradiţională provenind din localitatea Chizătău. Donată de Bot Doru din Chizătău, aceasta cuprinde două case de locuit, una de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu pereţi de lemn lipiţi cu lut la interior şi la exterior, iar cea de-a doua clădire, tot din lemn, construită la începutul secolului al XX-lea, reprezintă modelul clasic de locuinţă a unui sătean bănăţean înstărit din acea epocă.

Anual, pe parcursul verii şi al toamnei, în cadrul muzeului se desfăşoară mai multe festivaluri, precum Festivalul Plai sau Sărbătoarea Recoltei. (Text: Agerpres, Foto: Muzeul Satului Bănăţean Timişoara Oficial/ Facebook.com, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *