Sergiu Celibidache a dispreţuit rutina, mediocritatea şi reclama comercială

Citat-Sergiu-Celibidache-01

Dirijorul şi compozitorul Sergiu Celibidache s-a născut la 28 iunie 1912, la Roman, judeţul Neamţ.

Și-a făcut studiile la Seminarul Pedagogic din Iaşi (1930), continuându-le apoi, la Bucureşti, sub îndrumarea lui Theodor Rogalski (teorie-solfegiu, pian) şi a lui Theodor Cosma (jazz). A învăţat să cânte singur la pian, fiind pasionat de timpuriu de muzica de jazz. S-a înscris, apoi, la ”Musikhochschule” din Berlin (1939-1944). În paralel, a studiat şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii ”Friedrich-Wilhelm” din Berlin, unde a obţinut doctoratul în muzicologie, cu o teză despre ”Arta polifonică a lui Josquin Desprez”.

A debutat ca pianist de jazz la Iaşi, ca pianist-corepetitor în Bucureşti, ca dirijor de cor la Berlin, prima orchestră din cariera sa de dirijor pe care a condus-o fiind Formaţia Academică de Muzică din Berlin (1941). În 1945, în urma concursului susţinut pentru ocuparea postului de dirijor al Orchestrei simfonice din Berlin, a preluat conducerea acesteia. Din acel moment a început afirmarea internaţională a dirijorului român, ansamblurile unde a dispus de angajamente permanente fiind: Filarmonica din Berlin (1945-1952), Capela Regală din Copenhaga (1960-1963), Orchestra simfonică din Stockholm (1962-1971), Orchestra Radiodifuziunii din Stuttgart (1972-1977) şi Orchestra Filarmonicii din München (1979-1996).

Timp de cinci decenii a condus Orchestra Naţională a Franţei, Orchestra ORTF şi ”Orchestre du Conservatoire” din Paris, orchestrele Teatrelor ”Scala” din Milano şi ”La Fenice” din Veneţia, Orchestra de Stat din Bremen, Orchestra ”Santa Cecilia” din Roma, Orchestra RIAS din Berlin, Orchestra Radiodifuziunii din Köln, Orchestra Simfonică a ”The Curtis Institute of Music” din New York, Filamornica ”George Enescu” din Bucureşti, Filarmonica ”Moldova” din Iaşi ş.a. A predat cursuri de fenomenologie muzicală la ”Schola Cantorul” din Paris, Universitatea din Mainz (1976-1990), Praga etc. şi a susţinut cursuri de vară pentru dirijat la Trier, München, Siena etc.

Repertoriul promovat în concerte a pornit de la preclasici şi clasici, ajungând până la moderni şi contemporani, fără a ocoli teatrul liric (de la ”Cosi fan tutte” de W.A. Mozart până la ”Wozzek” de Alban Berg). De la ”Concertele brandemburgice” şi ”Suitele” de J.S. Bach, ”Concertele grossi” de Handel şi Vivaldi, de la ”Simfoniile” de W.A. Mozart, J. Haydn, Beethoven şi Schubert până la ciclurile complete ale ”Simfoniilor” de Schumann, Brahms şi Bruckner, fără a ocoli lucrările reprezentanţilor şcolilor naţionale (A. Dvorak, P.I. Ceaikovski, Jean Sibelius, D. Sostakovici, S. Prokofiev). Totuşi, nu a iubit muzica de avangardă şi nici muzica de operă/operetă (”execuţia lucrărilor de operă comportă prea multe imprecizii şi compromisuri”). A strălucit în tălmăcirea paginilor muzicale ale creatorilor impresionişti şi expresionişti (C. Debussy, M. Ravel, R. Strauss, P. Hindemith, I. Stravinski, Bartok Bela ş.a.).

Dintre compoziţiile sale amintim ”Concert pentru pian şi orchestră”, ”Suita pentru orchestră”, ”Recviem”, ”Taschen Garten” ş.a., lucrări elaborate în etapa studiilor la Berlin.

Personalitate artistică nonconformistă, contradictorie, care a dispreţuit rutina, mediocritatea, reclama comercială, filosoful care a promovat teorii personale originale, epatante şi concepţii absolutiste, exclusiviste, asupra creatorilor şi operelor de artă, omul sclipitor de inteligent, plin de vervă, ironie, sarcasm, savantul înzestrat cu o cultură generală copleşitoare, a atins spre sfârşitul vieţii o carieră impresionantă, devenind pentru lumea muzicală un mit, o legendă vie a baghetei contemporane.

Citat-Sergiu-Celibidache

A fost distins cu Premiul danez ”Leonie-Sonning” (1971), cu titlurile de Director Onorific al Filarmonicii ”George Enescu” din Bucureşti (1990), profesor-onorific al Berlinului (1991), Cetăţean de Onoare al oraşului München (1992), membru de onoare al Academiei Române din Bucureşti (13 mai 1992), cu Marele Ordin german al Artelor ”Maximilian” (1993). În anul 1994, marele muzician a fost distins cu titlurile de Cetăţean de Onoare al oraşului Iaşi şi Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi. În 1995 este distins cu Ordinul ”Commandeur des Arts et des Lettres” de către Guvernul francez.

După ce a părăsit România, în anii ’30, Sergiu Celibidache a mai concertat aici în 1970, 1978, 1979 şi în 1990.

În iunie 1996 a susţinut ultimul concert la Munchen. A murit la Neuville-sur-Essonne, lângă Paris, la 14 august 1996.

În 1998 a fost realizat filmul ”Grădina lui Celibidache”, regia, scenariul şi producţia aparţinându-i fiului marelui dirijor, Serge Ioan Celibidache. Este vorba despre un documentar cinematografic ambiţios, care îl urmează pe Sergiu Celibidache în turnee, în timpul masterclass-urilor susţinute, la repetiţiile sale cu Filarmonica din München, dar şi în intimitatea casei sale de la Neuville-sur-Essonne, în apropiere de Paris.

Anul 2012, în care s-au împlinit 100 de ani de la naşterea sa, a fost declarat Aniversare UNESCO Sergiu Celibidache. În 2012 au fost organizate cu acest prilej numeroase manifestări culturale.

Astfel, în perioada 3-7 mai 2012 a avut loc Festivalul ”Sergiu Celibidache 100”, un eveniment organizat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. În seria de manifestări organizate cu acest prilej s-au înscris: premiera mondială, la Ateneul Român, a compoziţiei lui Sergiu Celibidache „Haz de necaz”; premiera filmului ”Celibidache”, în regia lui Jan Schmidt-Garre; lansarea de către Banca Naţională a României a unei monede de argint dedicată aniversării centenarului naşterii lui Sergiu Celibidache; lansarea, la Biblioteca Academiei Române, a volumelor „Despre fenomenologia muzicii” de Sergiu Celibidache şi „Celibidache: Întâlniri cu un om de excepţie” de Patrick Lang şi Stephane Muller (ambele apărute la Editura Spandugino); expoziţia de fotografie intitulată ”Fragmente din viaţa maestrului Sergiu Celibidache”, cu peste 100 de lucrări din colecţia personală a familiei Celibidache.

Tot în 2012, Televiziunea Română a programat seria de emisiuni ”Universul Celibidache”, un proiect cultural de excepţie realizat de TVR şi Fundaţia Sergiu Celibidache, în cadrul căruia a fost evocată personalitatea artistului, prin mărturii şi înregistrări din arhiva Televiziunii Române, iar Institutul Cultural Român din Berlin a susţinut, în calitate de partener, o serie de manifestări — concerte, conferinţe, expoziţii.

În perioada 15-16 februarie 2013, la Conservatorul ”F. Morlacchi” din Perugia, a avut loc Simpozionul ”Omagiu lui Sergiu Celibidache”. Simpozionul ”Omagiu lui Sergiu Celibidache” a obţinut o Medalie de Reprezentanţă din partea preşedintelui Republicii Italiene.(Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Romani Celebri, vestibune.net , Video: youtube.com)