O orgă cu tuburi nou-nouţă, singura din Sălaj la care se poate concerta, vitralii unicat spectaculoase, realizate la Londra de un artist maghiar, şi, nu în ultimul rând, o arhitectură deosebită pentru un lăcaş de cult ce atrage privirile trecătorilor sunt câteva dintre elementele ce fac dintr-o biserică reformată un adevărat nou reper arhitectonic al Zalăului.
Situat la periferia oraşului, cartierul Dumbrava Nord a luat naştere înainte de 1989, peste noapte, în zona industrială a Zalăului, din necesitatea de a oferi un acoperiş deasupra capului miilor de angajaţi ai fabricilor de atunci.
Ca o săgeată aruncată spre cer, clădirea bisericii reformate din acest cartier este una care cu siguranţă nu se încadrează în peisajul tern al blocurilor din jur, apărute ca ciupercile după ploaie în perioada comunistă.
Este poate, aşa cum crede şi preotul paroh care slujeşte acum în ea, una dintre cele mai reuşite biserici de după 1989. Lângă ea a crescut, în ultimii ani, cu o aceeaşi arhitectură nonconformistă, o grădiniţă pentru copiii enoriaşilor, dar nu numai.
Arhitectul bisericii a fost Galvacsy Laszlo, din Zalău. El şi echipa sa au proiectat clădirea, inclusiv grădiniţa de lângă biserică. Este o biserică modernă, dar totodată una clasică, cu amvonul plasat în mijloc. În bisericile protestante e important ca locul unde se predică să fie într-un loc central.
„Eu cred că este una dintre cele mai reuşite biserici de după 1989. S-au construit multe, dar aceasta este una foarte reuşită. La noi nu există canoane privind modul cum trebuie realizată o biserică. Lucrările au început în 1998 şi au fost finalizate în 2004. Fondurile pentru biserică au fost de la Secretariatul de Stat pentru Culte, de la partenerii noştri din Olanda şi din Elveţia, de la Guvernul Ungariei şi, bineînţeles, contribuţia enoriaşilor”, afirmă Olah Mihaly, preotul paroh al Bisericii Reformate Dumbrava.
Clădirea nu impresionează numai la exterior. Odată ce treci pragul lăcaşului de cult intri într-un univers sobru, caracteristic cultului reformat, îmblânzit însă de razele soarelui ce pătrund prin vitralii viu colorate. Realizate într-o manieră clasică, gotică, cu borduri de plumb pentru micile bucăţi de sticlă colorată, vitraliile dau viaţă unui spaţiu altfel rece şi auster.
Viziunea artistului maghiar Hevezi Endre, care a decorat o întreagă catedrală tocmai în Etiopia, impresionează printr-o frumuseţe de o simplitate extremă. Doar ghidajul preotului te poate face să înţelegi că o stea semnifică sărbătoarea Crăciunului, iar un dreptunghi înconjurat de mai multe cercuri Cina cea de Taină.
„Vitraliile au fost făcute de un artist plastic de origine maghiară, Hevezi Endre, care locuieşte de mulţi ani la Londra, în atelierul său din capitala britanică, în paralel cu construcţia bisericii. Este tehnica clasică pe care o puteţi admira şi în catedralele vechi gotice.
Este o tehnică neschimbată de 1.000 de ani. Bucăţile de sticlă colorată sunt fixate într-un ancadrament de plumb. Vitraliile sunt non-figurative. Fiecare reprezintă câte un simbol religios important. De exemplu Crăciunul, reprezentat printr-o stea, Cina cea de Taină, cei patru evanghelişti – Matei, Marcu, Luca şi Ioan, Învierea sau Rusaliile. Deasupra amvonului este un vitraliu care nu are o simbolistică, pentru că nu e voie să aibă vreo semnificaţie.
Artistul care a realizat vitraliul nu mai are lucrări în România. În Ungaria are la un muzeu din Budapesta, dar cele mai mari sunt în Etiopia. Hevezi Endre a realizat şi vitraliile şi mozaicurile pentru o catedrală din Etiopia. Are lucrări şi în Londra. El s-a ocupat mai mult de opere monumentale de arhitectură. Zilele acestea au finalizat de montat la grădiniţă şi un mozaic pe care l-a realizat tot el, cu tema «Pomul vieţii», o temă des întâlnită în Sălaj”, precizează Olah Mihaly.
Ridicând privirea, un alt element important al bisericii se dezvăluie. O orgă cu peste 1.200 de tuburi, recent instalată, străluceşte în soarele amiezii, filtrat de vitralii. Este opera meşteşugarului Pap Zoltan, care a lucrat la ea opt luni şi alte două săptămâni pentru montarea în biserică. Rezultatul este însă unul pe măsură, instrumentul fiind unul de referinţă pentru Zalău, singurul din judeţ la care se pot susţine concerte şi unicul din România cu „zimbelstern”, o stea montată deasupra orgii, ce poate fi rotită şi care are ataşaţi clopoţei ce sună atunci când întreg ansamblul este pus în mişcare.
„Orga are un rol liturgic în cultul bisericii reformate. Până acum am avut doar o orgă electrică, destul de bună, digitală, dat totuşi nu era o orgă clasică. Acum am primit fonduri pentru această orgă. Este unica orgă din Sălaj bună pentru concerte. E de dimensiuni, nu e una foarte mare, dar nici una mică. Are două manuale, pedalier şi 21 de registre (seturi de tuburi cu caracteristici constructive şi sonore similare, producând frecvenţele notelor muzicale – nr). Între aceste registre sunt şi trei ancii, ce nu se regăsesc la nicio orgă din Sălaj.
Ancia produce un timbru, un sunet special produs de orgă. Acestea sunt foarte scumpe şi nu se fabrică în ţară. Sonoritatea este una barocă, dar se pot cânta şi piese romantice, şi piese contemporane. Posibilităţile sunt foarte mari la această orgă. Orga a fost realizată integral la Odorheiu Secuiesc, mai puţin cele trei registre de ancii, aduse pe la Pecs, din Ungaria. În total, orga a costat 60.000 de euro, bani proveniţi de la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta”, menţionează preotul reformat.
Fiind unica ce se pretează la utilizarea în spectacole cu piese scrise special pentru acest instrument, biserica intenţionează să o folosească şi pentru o mai bogată viaţă culturală a urbei în care nu există, de altfel, un teatru sau o operă şi nici măcar un cinematograf.
Olah Mihaly speră că aceasta va fi folosită la cel puţin trei-patru concerte anual. În oraş mai există la principala biserică reformată, din zona centrală, o orgă mai mare, dar care n-a fost finalizată, construcţia ei fiind împiedicată de al Doilea Război Mondial, şi o altă orgă, mai mică, cu posibilităţi interpretative limitate, la un lăcaş catolic.
De sonorităţile noului instrument muzical de la biserica reformată din Dumbrava se bucură, duminică de duminică, cei 300-400 de enoriaşi care vin la slujbă. De parohie aparţin aproximativ 1.800 de suflete, iar preocupările bisericii au avut în vedere şi copiii celor care trec pragul lăcaşului de cult, în cadrul unei grădiniţe moderne, inaugurată în 2014.
„Grădiniţa a fost inaugurată ca instituţie în 2006. Atunci am început într-o altă locaţie, care a devenit între timp prea mică. Atunci ne-am gândit să construim o grădiniţă nouă, lângă biserică. Fondurile sunt în proporţie de 90% tot de la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta. Deocamdată avem două grupe, cu 42 de copii înscrişi, dar din septembrie vor fi 50 de copii, limita maximă. Nu e vorba numai de copiii reformaţi.
Prioritate au cei care aparţin de parohia noastră, dar dacă sunt locuri – şi sunt locuri – atunci poate veni oricine, şi catolici, şi ortodocşi. Au fost şi cazuri de părinţi români care şi-au dorit ca cei mici să înveţe limba maghiară. O grădiniţă este mai mult decât un curs de limbă maghiară. Cred că şi în continuare vom avea copii români”, spune tânărul preot reformat.
În curând, micuţii de la grădiniţa patronată de biserică vor beneficia de o salină, ce va fi amenajată la subsol, cu sare de la Praid. Mai este nevoie de circa 10.000 de lei pentru această nouă investiţie, însă Olah Mihaly este încrezător că se va rezolva şi problema banilor. Până atunci, la grădiniţă a fost finalizat, chiar în aceste zile, pe un perete aflat în faţa uşii principale de intrare, un impresionant mozaic reprezentând „Pomul vieţii”, realizat de acelaşi artist maghiar care s-a ocupat şi de vitralii.
Într-o zi de început de săptămână, chiar dacă biserica este goală la orele amiezii, grădiniţa freamătă sub ropotul paşilor mici şi deşi ai micuţilor. Un semn vine totuşi şi din lăcaşul Domnului. E miezul zilei şi clopotele au început să bată.(Text şi foto: Agerpres)
