Mp3

Povestea aurului dacic, prezentată la Sarmizegetusa Regia

aurul-dacic-Sarmizegetusa Regia-01

Turiştii care vizitează cetatea Sarmizegetusa Regia au posibilitatea să afle povestea aurului dacic din Munţii Orăştiei, în cadrul unei expoziţii ce a fost deschisă miercuri în localitatea Grădiştea de Munte, la sediul administraţiei monumentului UNESCO, pe drumul care duce de la Costeşti spre fosta capitală a Daciei.

Pe mai multe panouri şi în vitrinele expoziţiei vizitatorii vor putea vedea o istorie în imagini şi obiecte ce au fost descoperite la Sarmizegetusa Regia, toate aranjate pe un fir logic care începe cu semnificaţia capitalei Daciei şi cu prima descoperire a unui tezaur dacic din aur — la 1543, în perioada cardinalului Martinuzzi, şi se încheie cu efectele braconajului arheologic din perioada 1990-2000.

“Este o poveste care nu a mai fost spusă până acum, chiar dacă în expoziţii au mai fost prezentate artefacte recuperate de statul român, dar acestea au fost separate. Niciodată nu s-a spus povestea lor de la început, de la părăsirea Daciei de către romani, când s-au cărat 135 de tone de aur şi 330 de tone de argint”, a declarat administratorul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky.

Potrivit acestuia, aurul dacic de la Sarmizegetusa Regia are o istorie aparte, în care alături de prima descoperire a unei comori dacice îşi face loc şi perioada anilor 1802-1804.

“Urmează acea goană după aur, de la 1802-1804, când Munţii Orăştiei arătau ca un adevărat bâlci şi când s-au scos cantităţi uriaşe de aur din această zonă. Căutători din toate satele, din judeţele din jur, veneau aici pentru a căuta aur”, a arătat Brilinsky.

În opinia sa, povestea aurului dacic de la Sarmizegetusa Regia cuprinde şi o etapă post-revoluţionară, denumită plastic ‘kosoniada modernă’, când, cu mijloace extrem de sofisticate, căutătorii de comori au desfăşurat activităţi de braconaj arheologic în Munţii Orăştiei.

aurul-dacic-Sarmizegetusa Regia-02

“În acest moment, povestea pare să se fi terminat, deşi subsolul ar mai putea oferi foarte multe surprize pentru arheologi. Goana după aur s-a cam încheiat. Cel puţin în Sarmizegetusa Regia nu a existat, în ultimii trei ani, nici un fel de act de braconaj sau tentativă de braconaj arheologic”, a explicat administratorul sitului.

În cadrul expoziţiei mai poate fi văzute câteva lucruri care vor interesa, cu siguranţă, turiştii. Într-un colţ, specialiştii au explicat, printr-o reproducere machetă, modul în care dacii exploatau aurul aluvionar — aşa numita poveste a lânii de aur, iar în alt loc o dioramă arată felul în care au fost ascunse în pământ o parte din vestitele brăţări dacice din aur.

“Am avut acces la un experiment juridico-arheologic, publicat, de curând, într-o revistă de specialitate. În felul acesta, am încercat să oferim o imagine a acestuia. Era vorba de o groapă, săpată în stâncă, iar brăţările au fost depuse acolo intenţionat. De aceea, noi credem că ele pot intra în categoria depunerilor votive”, a arătat arheologul Cristian Roman, consilier în cadrul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice Hunedoara.

Nu în ultimul rând, turiştii vor putea să vadă o replică a matriţei din bronz ce a fost descoperită în urmă cu trei ani la Sarmizegetusa Regia şi despre care specialiştii au afirmat că are o importanţă istorică deosebită şi că arată felul cosmopolit în care trăiau oamenii în capitala Daciei.

aurul-dacic-Sarmizegetusa Regia-03

“Ultima descoperire, matriţa din bronz, aduce o altă lumină, mai favorabilă, asupra civilizaţiei dacice. Nu mai vorbim acum despre dacii încălţaţi în opinci, ca de nişte ţărani, ci despre nişte oameni care îşi permiteau să bată bijuterii de o valoare inestimabilă. Îşi permiteau să trăiască în lux şi să aibă contacte comerciale cu cele mai înalte civilizaţii ale antichităţii”, a precizat administratorul sitului.

Expoziţia “Sarmizegetusa Regia-inima aurului dacic” poate fi văzută în fiecare zi a săptămânii de către turiştii care urcă de la Costeşti spre Sarmizegetusa Regia. Taxa de intrare la expoziţie este 2 lei. (Text, foto si video: agerpres.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *