Scutecul absorbant pentru copii, de unică folosinţă, a fost creat pentru a ameliora disconfortul bebeluşilor cauzat de umiditatea permanentă.
Primul scutec absorbant pare să fi apărut în 1942, fiind inventat de către un suedez. El era făcut dintr-un material obţinut din celuloză, menţinut cu ajutorul unui chilot. Scutecul de unică folosinţă era atunci un lux rezervat pentru ocazii speciale, cum ar fi excursiile sau vizitele la medic. Strămoşul scutecului de astăzi a apărut pe piaţă în 1961. Acest scutec revoluţionar, care la început era destul de gros şi avea o greutate considerabilă, a avut un succes uriaş la vremea respectivă.
În 1970, a apărut conceptul autocolantelor pe marginea scutecului. Medicii au făcut presiuni asupra fabricanţilor pentru a reduce grosimea acestora, care cauza frecvent iritaţii copiilor. Zece ani mai târziu, s-a lucrat la croiala şi la materialele din care erau confecţionate, fiind utilizate materiale ecologice făcute dintr-un plastic biodegradabil. Abia în 1983 au apărut benzile elastice în talie, iar un an mai târziu, era folosit un gel absorbant care permitea reducerea iritaţiilor.
Astăzi, scutecele absorbante sunt confecţionate pe mărimi şi, în funcţie de greutate, au un strat special unic ce păstrează umezeala în interior, chiar şi sub presiune, oferă protecţie totală pentru pielea copilului, îndepărtând umezeala şi păstrând pielea uscată şi catifelată. (Text: Agerpres, Foto: clubulbebelusilor.ro)
