„Câştigul” ponderal după Paşte este de la unu până la trei kilograme, numai masa tradiţională putând ajunge la 4.000-5.000 de kcal, spune nutriţionistul Lygia Alexandrescu, în opinia căreia este util să existe o strategie alimentară pentru aceste zile în care mesele sunt interminabile şi cantităţile ingerate greu de controlat.
„Această perioadă este specială prin încărcătura ei emoţională, însă şi din punct de vedere culinar şi nutriţional are o serie de particularităţi. Astfel, Sărbătorile Pascale sunt o ocazie importantă, bogată în mese multe şi copioase, porţii mari şi gazde care nu se pot refuza… şi bineînţeles că toate acestea sunt stropite cu licori bahice de cea mai bună calitate şi la ore târzii. În general, după Paşte, «câştigul» ponderal este de 1 până la 3 kg. (…) Nu trebuie uitat că aportul energetic la o masa tradiţională de Paşte poate ajunge până la 4.000 – 5.000 kcal”, a declarat Lygia Alexandrescu.
Ea spune că fiecare persoană îşi poate calcula orientativ care sunt valorile nutriţionale pe care le consumă având în vedere că meniurile tradiţionale preparate vor conţine miel şi ouă.
„Tradiţionalele meniuri preparate cu această ocazie vor conţine din abundenţă carne de miel şi ouă. La proţap sau la cuptor, în borş sau în drob, carnea de miel este o prezenţă delicioasă a acestei perioade. Din punct de vedere nutritiv, carnea de miel este recomandată, întrucât ea conţine o cantitate mare de proteine, vitamine şi microelemente nutritive”, precizează nutriţionistul.
Astfel, într-o porţie de 100 g de carne de miel sunt furnizate 260 kcal, 88% din necesarul de vitamina B12 şi 40% din necesarul de proteine, dar şi 25% din cantitatea de colesterol permisă/zi.
„Nu trebuie uitat faptul că un consum mare de carne de miel sau de alt animal tânăr poate creşte nivelul acidului uric din sânge. La fel şi despre ouă putem vorbi ca despre nişte adevărate complexe energetice naturale care trebuie consumate totuşi cu măsură. Din analiza unui ou de mărime medie – 60 g, rezultă 33,4 g albuş şi 16,6 g gălbenuş, o valoare energetică de 100 kcal, un aport de proteine de aproape 30% din doza zilnică recomandată, dar şi de peste 60% colesterol”, explică Lygia Alexandrescu.
În opinia acesteia, două dintre cele mai consumate alimente din această perioadă – miel şi ouă – furnizează o serie de nutrienţi necesari bunei funcţionări a organismului, însă trebuie consumate cu moderaţie şi asociate cu multe salate de legume de sezon, preparate în abur sau, cel mai indicat, crude. Totodată, afirmă nutriţionistul, este util să existe o strategie alimentară pentru aceste zile în care mesele sunt interminabile şi cantităţile ingerate, greu de controlat.
„Divizarea meniului pe mese distanţate în timp la cel puţin o oră – trebuie dat stomacului un pic de timp să digere ce s-a consumat la masa anterioară înainte de a veni cu o altă «avalanşă» şi astfel şi riscul indigestiei va fi diminuat. Alegerea unor gustări uşoare: bucăţi de muşchi de pui sau curcan, brânză nesărată, fructe de mare. Atenţie la mărimea porţiei! Trebuie să se urmărească aromele şi calitatea alimentelor şi nu obţinerea unui stomac plin”, susţine nutriţionistul.
Ea recomandă să fie evitate alimentele grase şi prăjite, precum şi sosurile grele (chiar şi în salate) şi să se consume preparate pe bază de pui, curcan şi peşte, dar şi legume şi fructe proaspete bogate în fibre (consumate disociat). De asemenea, este indicat să se limiteze alimentele care favorizează indigestia: suc de portocale sau de roşii, condimentele în exces şi, în general, alimentele acide.
„Mestecarea suficientă a alimentelor combate de asemenea tulburările gastrointestinale, apa – trebuie consumată în pauzele dintre feluri, în cantităţi mici şi dese pentru a menţine sistemul digestiv activ şi pentru a evita deshidratarea (care încetineşte metabolismul). Trebuie să se evite băuturile carbogazoase dulci în timpul mesei şi chiar după masă, pentru a limita balonarea”, spune Alexandrescu.
În opinia sa, consumul alcoolului necesită o atenţie sporită întrucât acesta creează o serie de probleme: creşte presiunea arterială a sângelui, creşte cantitatea de enzime hepatice necesare descompunerii acestuia, creşte activitatea sistemului nervos central şi favorizează apariţia tulburărilor gastro-intestinale.
„Cu toate acestea, de sărbători se consumă mari cantităţi de alcool sub diverse forme. Vinul roşu este băutura sezonului şi trebuie consumat cât mai natural, fără aditivi (pentru a evita migrenele) şi, de asemenea, nu trebuie uitat că beneficiile sale scad cu creşterea cantităţii consumate. Vodca este alcool pur şi care prin metabolizare se transformă în compuşi toxici, deci trebuie monitorizată cu atenţie cantitatea consumată. Pentru a ţine o evidenţă clară a consumului de alcool trebuie să se evite umplerea continuă a paharului neterminat”, sfătuieşte Lygia Alexandrescu.
După masă, adaugă ea, o plimbare uşoară de o jumătate de oră ar putea ajuta mult digestia, deoarece aşezarea în poziţia culcat cauzează urcarea acidului din stomac în esofag şi, astfel, apariţia „arsurilor”.
„După cum ştim cu toţii, zilele de sărbători înseamnă mese copioase, consum de alcool, atmosfera în care se fumează şi de aceea recuperarea ulterioară este obligatoriu să se facă printr-o dieta uşoară, bogată în fructe, legume proaspete şi multă apă, precum şi plimbări prelungi în aerul proaspăt al primăverii”, spune nutriţionistul. (Text: Agerpres, Foto: 04varvara.files.wordpress.com)
