bostancı escort kurtköy escort beylikdüzü escort bayan Escort Paris porn tube porno porn porno amateur

Mp3

Clujul, locul începuturilor producţiei de film din Transilvania

cinematografie

La scurtă vreme după lansarea invenţiei fraţilor Lumiere şi după realizarea primelor proiecţii cu public, în decembrie 1895, cinematograful ajunge şi în Cluj, pe atunci unul dintre oraşele importante ale Imperiului lui Franz Josef.

“Sunt cei mai frumoşi ani ai Europei. La Paris, Viena, Budapesta, la Berlin se desfăşurau cele mai frumoase baluri, se proiectau, începând din anii 1895-1896 filmele fraţilor Lumiere. Proiecţiile cinematografice în Occident erau foarte la modă, toată lumea căuta să găsească o modalitate de a aduce noul, acest extraordinar de interesant şi de fascinant spectacol de a privi viaţa proiectată pe o pânză. Clujul, «oraşul comoară», cum era denumit în secolele XVIII-XIX, era în rând cu celelalte mari oraşe ale
Alman porno izle
Imperiului Austro-Ungar. Clujul avea o universitate veche de câteva sute de ani, unde studiau numeroşi tineri care colindau Europa epocii şi aduceau acasă tot ce era nou. Aşa a ajuns la Cluj filmul, cinematograful – ca descoperire tehnică şi ca spectacol, care la început era privită ca o «scamatorie, tehnică captivantă»,
explică Xantus Gabor, director de imagine şi profesor de universitar la Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB.

În primii ani ai noului secol, prin 1903-1904, cinematograful atrage din ce în ce mai mult public. Clujenii mergeau deja de o vreme la Budapesta să vadă filme, dar acum voiau “să vadă film şi acasă “. Potrivit lui Călin Căliman, autorul “Istoriei filmului românesc “, în Transilvania întâi au apărut cinematografele ambulante, care au încercat să satisfacă gustul oamenilor pentru ficţiune, dar la scurtă vreme au apărut cele permanente, datorită construirii uzinelor de energie electrică. În Cluj s-a introdus electricitatea în 1905, astfel că în 1906 existau toate condiţiile deschiderii unui cinematograf permanent, care a şi apărut. Până în 1907 era deschis şi al doilea.

Apoi, nu mai trec mulţi ani şi Clujul începe să şi producă filme.Pentru că şi Clujul avea teatru în care lucrau actori, regizori, şi pentru că avea personalităţi şi posibilităţi financiare, îşi face apariţia şi aici cinematograful. Clujul a fost printre primele oraşe din Europa în care s-a produs film mut, la început cu scurt metraje, mici jurnale, care înregistrau, deci «documentau» pur şi simple evenimente, fiind ele chiar şi fapte banale. În aceasta performanţa tehnică a dominat încă în mod evident pe cea estetică sau plastică”, povesteşte Xantus Gabor, care este şi un important regizor român de film documentar.

Primul film turnat la Cluj a fost scheciul cinematografic “Cox şi Box“, filmat în vara anului 1912, în care interpreţi erau Ilonka şi Gyula Nagy. În anii care urmează, până la declanşarea Primului Război Mondial, clujenii au produs şi filmat un număr impresionant de filme
Amatör porno izle
pentru acei ani de început ai cinematografiei. Subiectele erau dintre cele mai diverse şi uneori chiar exotice. Unul dintre acestea este “Dragostea unei apaşe” (1915), făcut de o regizoare, Elemér Hetényi. Filmările au avut loc la fabrica de cărămidă, pe malul Someşului, în faţa palatului Banffy – în care se află astăzi Muzeul de Artă – şi la hotelul New York, astăzi Hotel Continental, una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj, dar care se află în prezent într-o stare avansată de degradare.

Filmul a atras şi actori amatori din rândurile aristocraţiei locale, care au jucat în «Omul de 300 de ani». Pe de altă parte, texte celebre, cum ar fi “Bancnota de un milion de dolari” a lui Mark Twain, au constituit o inspiraţie pentru regizorii vremii.

JanovicsJeno Janovic

Dintre toţi regizorii care au încercat să facă film la Cluj în acei primi ani ai cinematografiei cel mai important, mai recunoscut şi cu un număr impresionant de pelicule semnate este Jeno Janovics. Născut la Ungvar în 1872, Jeno a murit la Cluj în 1946 şi este considerat un pionier al cinematografiei atât în Ungaria, cât şi în România. În timpul perioadei sale active, artistul clujean a realizat, a jucat sau a ajutat la realizarea a 60 de lungmetraje de ficţiune, dintre care 32 sunt semnate de el ca regizor.

“În 1913-1914, la Cluj erau deja trei case de filme. Mari actori clujeni, ca Lily Poor, Istvan Szentgyorgyi, sub conducerea regzorului Jeno Janovics, încep să joace şi în faţa aparatului de filmat, alături de alţi actori care erau distribuiţi în roluri secundare. În 1913, cunoscutul studio Pathe realiza, împreună cu Jeno Janovics, două filme artistice în coproducţie. În 1914, în studiourile deja independente ale lui Janovics au fost finalizate patru producţii – «Omul de 300 de ani», «Bank Ban», «Escorta» şi «Sugari de împrumut»”, relatează profesorul clujean.

El mai povesteşte că în 28 ianuarie 1914 are loc premiera filmului “Mânzul Şarg”, care îl propulsează în prim planul vieţii artistice locale pe directorul Teatrului Maghiar din Cluj, regizorul şi actorul Jeno Janovics. “Mânzul Şarg” va parcurge o importantă carieră internaţională,
Anal porno izle
fiind difuzat prin Casa Pathe în toată Europa şi în Asia.

Un alt fapt deosebit este colaborarea, în 1915, pentru pelicula “Bank Ban”, dintre Jeno Janovics ca producător şi regizorul Mihaly Kertesz, nimeni altul decât regizorul filmului “Casablanca”. Michael Curtiz, aşa cum se va numi în anii de după 1926, când a ajuns în America, avea să realizeze multe filme celebre la Hollywood şi să câştige în 1943, cu “Casablanca”, Oscar-ul pentru regie.

Anii 1915 şi 1917 sunt consideraţi anii cei mai prosperi în creaţia cinematografică clujeană. Studiolul “Proja” realizează 10 filme, “Corvin” – 17, iar “Transsylvania”- unul.

“Studiourile din Cluj au fost extinse şi în satul învecinat, Floreşti, care a devenit astfel prima localitate rurală care a găzduit un studio de creaţie cinematografică. Începe o perioadă de efervescenţă a filmului mut transilvănean, un fenomen uimitor în această parte a Europei. Însă intervine Primul Război Mondial. Iar «când armele răsună, muzele tac»“, afirmă Xantus Gabor.

film-Cluj

În anii de după încheierea Primului Război Mondial a început şi declinul producţiei cinematografice clujene. Faţă de cele peste 90 de producţii de diverse genuri, inclusiv filme cu caracter documentarist, filmate înainte de 1919, în următorul deceniu se produc doar 25 de filme – 18 documentare, 5 scurt-metraje şi 2 artistice. Din această a doua perioadă datează însă un film extrem de important pentru istoria filmului european – primul documentar ştiinţific.

După sfârşitul războiului şi după o perioadă de declin a cinematografului, prin 1919 soseşte la Cluj, venit de la Paris, profesorul Constantin Levaditi, un medic extrem de cunoscut la acel moment, unul dintre fondatorii virusologiei la nivel mondial. Medicul român sosise la Cluj la invitaţia colegilor săi clujeni şi cu intenţia de a-i ajuta pe aceştia să organizeze clinicile medicale nou construite în oraş, dar şi pentru a preda la Universitatea din Cluj, care de doar câteva luni devenise românească. El a fost profesor titular la Catedra de patologie generală şi experimentală, fiind primul profesor în acest domeniu.

“La sosirea în România, doctorul Levaditi este terifiat de răspândirea ameninţătoare a temutei boli sifilis, atât în satele de munte româneşti, cât şi în oraşe. Împreună cu tânărul medic Dominic Stanca, cel care a înfiinţat prima clinică de ginecologie din Cluj, şi care, pe lângă faptul că practica actul medical şi ştiinţific era şi pasionat de ideile inovatoare, Levaditi pune în practică, în premieră absolută în lume, primul film «aplicat», de popularizare şi de conştientizare a pericolului sifilitic şi a consecinţelor dramatice pe care le putea determina această boală. Asistăm la apariţia unui «gen» în premieră mondială – filmul documentar ştiinţific, medical, cu intenţia clară de popularizare şi informare a publicului larg. Pentru realizarea acestui film medicii îl au ca partener pe regizorul deja consacrat Jeno Janovics, care era şi producător de filme. Astfel se naşte la Cluj, în 1928, filmul “Din grozăviile lumii”. În accepţiunea de astăzi acest film poate fi numit “docu-drama” cu actori, dar foloseşte şi elemente de documentarism pur”, mai povesteşte Xantus Gabor despre primul film documentar ştiinţific realizat în studiourile de film clujene, care au fost unele dintre primele studiouri cinematografice din Europa. (Text: Agerpres, Foto:divxclasico.com, emaramures.ro, ziardecluj.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *