Castelul Pleşa – între legendă şi realitate

Castelul-Plesa-01

Misteriosul castel al lui Gheorghe Pleşa, fiul cojocarului satului Obîrşia de Cîmp din sudul judeţului Mehedinţi, a fost construit între anii 1875-1882 după asemănarea unuia văzut pe Valea Loirei.

Ctitorul său, devenit boier însemnat după ce şi-a luat licenţa în drept în Franţa, a fost îndrăgostit până peste cap de o frumoasă şi bogată franţuzoaică. Pentru a o impresiona, acesta i-a promis că dacă vine în ţara lui, la Obîrşia de Cîmp, avea să-i construiască un castel „măreţ şi aparte”, pe care îl va acoperi cu monezi de aur.

Deşi se trăgea din neam de sărmani, tatăl său avea, peste noapte, să devină posesorul unei averi impresionante. Spune legenda că un zapciu turc obişnuia, în timpul când strângea birurile la Dunăre, să doarmă la acesta.

În timpul cînd se pregătea să plece spre Ada-Kaleh, cojocarul i-a văzut sacii cu galbeni şi pe loc în mintea lui şi-a făcut locul un gând necurat. L-a urmărit pe turc şi la o cotitură de drum, împreună cu câteva calfe, l-au înjunghiat şi i-au luat banii de aur.

„Aşa se explică cum un biet cojocar a reuşit să cumpere în mai puţin de o săptămână de la dispariţia reprezentantului Imperiului Otoman 500 de hectare de pământ în Obîşia de Cîmp şi în comuna doljeană de azi – Cetate. Datorită averii pe care a făcut-o şi-a trimis pe unul dintre fii, pe Gheorghe, la studii înalte, în Franţa, nu la Bucureşti, să intre la bănuieli ocârmuirea”, spune directorul Direcţiei Judeţene Mehedinţi a Arhivelor Naţionale, prof.Tudor Răţoi. El a adăugat că nimeni nu a sesizat dispariţia turcului, iar în ceea ce priveşte averea lui Pleşa, toţi au pus-o pe seama acului, a aţei şi a meşteşugului cu care croia cojoace pentru boierimea din Craiova.

După ce a ieşit la iveală povestea de dragoste a lui Gheorghe Pleşa şi tatăl său a trecut în lumea drepţilor pe urmele turcului, a început lumea să vorbească de „originea bănetului pe care răposatul îl întorcea cu lopata”.

„Între timp, a intervenit şi dorinţa boierului care devenise Gheorghe Pleşa şi se întorsese acasă să înalţe castelul pentru frumoasa franţuzoaică, pe care însă îl comandase la câţiva zidari din Italia, aici urmând doar să-l ansambleze„, a adăugat Răţoi.

Castelul-Plesa-02

Toate piesele componente ale clădirii au fost transportate cu corăbiile până în portul Gruia, iar de aici aduse la Obîrşia de Cîmp cu carele cu boi. La decoraţiile interioare, care se păstrează şi astăzi, au lucrat pictori renumiţi din Veneţia şi Paris. Coloanele din marmură albă, scările din lemn sculptat, şemineul, oglinzile veneţiene şi bibelourile dădeau castelului un plus de frumuseţe şi un aer aristrocatic nemaiîntâlnit prin părţile acestea în epocă.

„Unică în România acelor timpuri era şi centrala termică pe lemne, care asigura căldură în toate camerele prin intermediul ţevilor şi caloriferelor masive. Acestea se pot vedea şi astăzi. În faţa clădirii, Gheorghe Pleşa a amplasat şi o fântână. Legenda spune că pretenţioasa franţuzoaică a refuzat însă căsătoria cu acesta deoarece castelul nu avea toaletă interioară în niciuna dintre cele 33 de camere, iar acoperişul nu fusese executat din monezi de aur. De fapt, iubita lui Pleşa nu a călcat niciodată la Obîrşia de Cîmp. Din păcate, proprietarul castelului s-a reîntors în Franţa, unde a şi murit la vârsta de 90 de ani, şi – neavând moştenitori – a rămas al nimănui, lumea justificând că din cauza blestemului galbenilor”, a mărturisit prof. Tudor Răţoi.

În vremea regimului comunist, mai precis în toamna anului 1948, castelul Pleşa din Obârşia de Cîmp a devenit sediul SMT-ului care asigura maşini agricole locuitorilor din regiunea de sud a judeţului Mehedinţi. În anul 1971, trece de la Ministerul Culturii în patrimoniul public al Primăriei Obîrşia de Cîmp.

Aceasta, printr-o hotărâre de consiliu local, îl concesionează cu 80.000 lei pe o perioadă de 25 de ani unui primar din comuna vecină – Dărvari, el obligându-se să-l renoveze pentru a-l introduce în circuitul internaţional de turism, angajamentul contractual rămânând doar intenţie fiindcă investitorul american cu care convenise să-l restaureze, din nu se ştie ce pricină, a refuzat să trimită banii necesari.

Multă vreme s-a aşteptat ca vreun descedent al familiei boierului Pleşa să revendice castelul. Nu a apărut nimeni şi la 25 februarie 2004 impunătorul castel este concesionat pentru 49 de ani belgianului Michel Cappellen. I s-au dat şi 32 hectare de pământ pentru amenajarea unui teren de golf, toate contra sumei de 479 milioane lei vechi. Noul administrator nu avea nici el să-şi respecte obligaţiile, aşa că Primăria Obîrşia de Cîmp avea prin mai multe instanţe de judecată să rezilieze contractul”, a afirmat Tudor Răţoi.

Castelul-Plesa-03

La rândul său, actualul primar din Obîrşia de Cîmp, Florea Stănaia, a precizat că se va încerca reabilitarea cu fonduri europene a acestui frumos castel.

„Este singura soluţie, singura care îl va salva de la dispariţie, el aflându-se acum într-o accentuată stare de degradare. Hoţii au distrus o parte din decoraţiuni şi au furat multe lucruri din interior, chiar şi biblioteca cu cărţi”, a spus Stănaia.

Există astfel şanse ca peripeţiile Castelului Pleşa, cunoscut în literatura de specialitate şi sub denumirea de Palatul neoclasic Pleşa din Obîrşia de Cîmp, localitate aflată la 65 kilometri de Drobeta Turnu Severin, străbătută de drumul judeţean DJ 562, să ia sfîrşit şi să revină la splendoarea de altădată. Clădirea este monument istoric, aflat pe lista obiectivelor de patrimoniu naţional clasificat. (Text: Agerpres, Foto: adinarogojanmihaiutrip.blogspot.com, Video; youtube.com)