Casa Memorială „Liviu Rebreanu” de la Prislop

Casa-Memoriala-Liviu-Rebreanu-01

Casa Memorială „Liviu Rebreanu” de la Prislop este cea în care ctitorul romanului românesc modern, Liviu Rebreanu (1885-1944), şi-a petrecut o parte din anii tinereţii, ani decisivi pentru cariera sa literară.

Este casa în care a locuit între eroii săi din roman, întrucât părinţii, fraţii şi oamenii de aici se regăsesc în mare parte în volumul „Ion”, cel dintâi roman al scriitorului, şi i-au servit drept modele în multe dintre operele sale, potrivit www.casememoriale.ro. şi www.bistrita-nasaud.djc.ro.

Aflată în judeţul Bistriţa Năsăud, în fosta localitate Prislop (astăzi Liviu Rebreanu), la 5 km de Năsăud şi 18 km de Bistriţa, este o casă ţărănească, specifică zonei, reconstituită pe locul casei părinteşti a scriitorului, aşa cum arată şi www.complexulmuzealbn.ro. A fost ridicată în anul 1957, cu sprijinul localnicilor şi contribuţia soţiei şi fiicei scriitorului, respectându-se planul celei vechi. În prezent găzduieşte Muzeul memorial ce poartă numele scriitorului. În anul 1958, ca urmare a renumelui literar dobândit după publicarea romanului „Ion” (1920), localitatea Prislop a primit numele Liviu Rebreanu, iar ulterior a devenit cartier al oraşului Năsăud.

Casa-Memoriala-Liviu-Rebreanu-03-ww

Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, membru al Academiei Române, s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlişua de la poalele Munţilor Țibleşului, însă după patru ani familia sa s-a mutat în comuna Maieru, pe Valea Someşului.

A fost primul dintre cei 14 copii ai familiei învăţătorului Vasile Rebreanu. Viaţa l-a purtat prin mai multe oraşe ale ţării, inclusiv în Capitală unde a condus Teatrul Naţional şi Direcţia Educaţiei Poporului, chiar dacă pentru perioade scurte de timp. A fost sublocotenent în armata austro-ungară, funcţionar în cadrul unei primării din Bistriţa-Năsăud, a lucrat ca gazetar, dar şi ca ajutor de notar. Cele mai reprezentative romane ale sale sunt ”Ion”, ”Răscoala”, ”Pădurea spânzuraţilor”, ”Gorila”, ”Ciuleandra”, ”Jar”, ”Amândoi”. A murit la 1 septembrie 1944, la vârsta de 59 ani, în casa sa din localitatea Valea Mare de lângă Piteşti, judeţul Argeş.

În Bistriţa-Năsăud se păstrează toate cele trei case în care a locuit Liviu Rebreanu pornind de la cea din comuna Târlişua şi continuând cu cea din comuna Maieru, cunoscută drept muzeul ”Cuibul visurilor”, şi cu cea din fostul sat Prislop. În cele trei încăperi ale casei sunt expuse de la obiecte personale ce au aparţinut scriitorului, la mobilier, fotografii de familie şi ediţii din opera prozatorului apărute în ţară şi în străinătate.

Casa-Memoriala-Liviu-Rebreanu-04-ww

Prima încăpere care a fost şi bucătăria familiei Rebreanu şi din care a rămas doar cuptorul, expune obiecte legate de începuturile activităţii sale de scriitor şi dramaturg: reviste, manuale, multe documente, fotografii, numeroase citate despre scriitor şi opera sa.

În cea de-a doua încăpere, exponatele introduc în lumea romanelor lui Liviu Rebreanu. Pot fi admirate printre altele costumele purtate de Ion din romanul cu acelaşi nume şi de Ana, nevasta lui Ion. Deşi romanul este în cea mai mare parte ficţiune, personajele sunt reale. Ion a murit în 1935, iar Ana, în 1973, la vârsta de 84 de ani, mormintele regăsindu-se în cimitirul din apropierea bisericii din Prislop.

Casa-Memoriala-Liviu-Rebreanu-06-ww

De de mare interes, se bucură şi pălăria şi cureaua care au aparţinut lui Ion, mărgelele, năframa şi furca de tors ale Anei, alături boneta purtată de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa din romanul „Pădurea spânzuraţilor”, fotografii, scrisori, sentinţa de condamnare la moarte în original, sau bucăţi din spânzurătoare. De asemenea sunt expuse obiecte referitoare la romanul „Răscoala”, păstrându-se o schiţă întocmită de Rebreanu cu propagarea mişcării din 1907, cu adnotări asupra desfăşurării ei.

A treia încăpere prezintă obiecte şi piese de mobilier care au aparţinut lui Liviu Rebreanu, printre care: biroul de lucru, la care acesta şi-a petrecut momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea; un dulap, o oglindă, o canapea cu perne ornamentale, o masă cu patru scaune. Deosebit de preţioase sunt exponatele care au aparţinut şi altor membrii ai familiei precum cele ale învăţătorului Vasile Rebreanu (regăsit sub numele Herdelea, în romanul „Ion”), fotografii de familie, dar şi documente ce relevă tradiţia familiei legată de scris.

Casa-Memoriala-Liviu-Rebreanu-05-ww

De asemenea în casa memorială sunt prezentate cele trei mari opere care au fost transpuse pe peliculă cinematografică — „Ion”, „Pădurea spânzuraţilor” şi „Răscoala”. Cărţile lui Rebreanu au fost traduse în 37 de limbi şi se crede că această casă memorială este singura care deţine un exemplar din romanul „Ion” editat în scrierea Braille.

Pe pereţii casei memoriale sunt expuse multe tablouri de familie, iar în curtea acesteia se regăseşte bustul lui Liviu Rebreanu, realizat în bronz de sculptorul Romulus Ladea.

În ansamblul ei Casa Memorială Liviu Rebreanu de la Prislop reflectă trăirea din care s-a născut fiecare cuvânt din romanele scriitorului care a cunoscut direct dramele trăite de eroii săi, pe care le-a înţeles şi le-a transpus pe hârtie.

De-a lungul timpului i-au trecut pragul personalităţi de marcă ale culturii şi literaturii române — George Călinescu, Tudor Vianu, Niculae Gheran (editorul operei Liviu Rebreanu), Grigore Vieru — dar şi străine, o prezenţă notabilă fiind cea a profesorului nipon Sumiya Haruia, care a tradus în limba japoneză romanele „Ion” şi „Pădurea spânzuraţilor”. (Text: Agerpres, Foto:complexulmuzealbn.ro, Video: TvbBistrita/Youtube.com)