Mp3

CARAŞ-SEVERIN: Rezervaţia mulinologică de la Rudăria

Rudaria7

În Ţara Almăjului, judeţul Caraş-Severin, mai exact, în Cheile Rudăriei, se află cea mai întinsă rezervaţie mulinologică din Europa, care se întinde pe o lungime de trei kilometri.

“Dacă doriţi să întineriţi şi să vedeţi «strămoşii» turbinelor Kaplan ale marilor hidrocentrale din întreaga lume, daţi o fugă până în Ţara Almăjului. Veţi trăi aici, pentru câteva clipe, sentimentul unic al “tinereţii fără bătrâneţe”, dar şi de “dragoste la prima vedere”. Într-o excursie pe Valea Rudăriei, pe lângă spectacolul fascinant al cascadelor, îmbinat cu zgomotul salbei de mori, locurile îi oferă călătorului surprize nebănuite”, declară prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, prorector al Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa.

Rudaria2

Râul pe care se află morile are o apă domoală, ceea ce face de crezut că ar putea pune în mişcare o roată. Cu toate acestea, ţăranii din Rudăria (astăzi localitatea poartă numele de Eftimie Murgu) au cioplit în stânca dură, au dirijat apa, au construit baraje şi au creat mici lacuri de acumulare, pentru ca, în final, să ridice morile cu ciutură.

Rudaria3

Au ridicat morile cu ciutură, adică o roată orizontală cu 12 cupe radiale şi ax vertical, pe ambele maluri ale râului. Astfel, au apărut, în timp, respectiv, în 1874, 51 de mori, din care, în prezent, mai sunt 22. Ciutura este pusă în mişcare prin căderea liberă a apei, care acţionează roata. Lagărul care susţine roata a rămas tot din cremene alb şi este cea mai sigură soluţie, pentru că aici rulmenţii nu pot rezista. Roata angrenează la rândul ei un ax, ce transmite mişcarea pietrei de moară de sus. Astfel, boabele de grâu sau de porumb sunt măcinate prin frecarea celor două pietre”, explică Gheorghe Popovici.

Toţi cei care au gustat pâinea făcută din făina măcinată aici spun că are un gust unic. O dată pe lună, sătenii efectuează întreţinerea morilor, pentru că, afirmă ei, dacă pietrele sunt bune, şi făina este gustoasă.

Rudaria4

Înainte, aceste mori erau denumite şi “morile iubirilor împlinite”, pentru că aici era locul de întâlnire dintre flăcăi şi fete. În ziua de astăzi, la mori se întâlnesc sătenii, unde dezbat ceea ce s-a mai întâmplat în ultima vreme prin sat, unde se împărtăşesc necazuri sau bucurii ori chiar se “analizează” politica actuală.

Turistul este întotdeauna bine primit, cu produse tradiţionale, începând cu mămăliga făcută din făina de porumb măcinată la moara de apă, lângă care sunt serviţi cârnaţii de casă, şunca, jumerii (cramele), oul de la găina crescută în casă şi smântâna făcută din laptele dat de vacile gazdelor. De la masă nu poate să lipsească renumita “răchie” (ţuică) din Banatul de Munte.

Rudaria1

O dată sătul, turistul poate pleca într-o excursie pe Valea Rudăriei, admirând spectacolul fascinant al cascadelor şi ascultând zgomotul acestora, la care se adaugă şi cel făcut de morile care muncesc fără a osteni.

La ieşirea din sat încep Cheile Rudăriei, care se întind pe o lungime de aproximativ cinci kilometri. De o parte şi de alta a acestora se pot admira stâncile abrupte. Şi pentru că două dintre ele seamănă cu chipul omenesc, oamenii le-au numit Adam şi Eva.

La toate acestea se adaugă şi legendele morilor. Se vorbeşte că aici se găseşte moara care te face din nou tânăr, moara care te vindecă atunci când te doare capul, ori cea care desface vrăjile. De altfel, fiecare moară are câte un nume.

Rudaria5
Potrivit legendei, la Moara Îndărătnica, de exemplu, trebuie să-ţi petreci o noapte împreună cu perechea ta, în timp ce moara merge în gol. Dimineaţa, te vei trezi întinerit, deoarece piatra morii macină în sens invers, adică, macină timpul îndărăt.

Complexul mulinologic de la Rudăria a fost restaurat în 2001, cu ajutorul Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra” din Sibiu. Din păcate, la jumătatea lunii septembrie 2014, din cauza precipitaţiilor abundente şi formării unei viituri, toate cele 22 de mori au fost afectate şi nu au mai funcţionat. Două mori au fost răsturnate şi una a trebuit refăcută în totalitate, iar barajele ridicate în faţa fiecărei mori, la patru metri înălţime, au fost rupte.

Rudaria6

Dacă în 1957, când s-a făcut ultimul recensământ al morilor din Banat, mai existau la nivelul provinciei circa 500, astăzi, când am făcut o evaluare pe teren, în cadrul unui proiect transfrontalier, sunt mai puţin de 100 de mori. Evident, în această conjunctură, se impune salvarea fiecărui monument. Pe de altă parte, complexul de la Rudăria deţine o poziţie absolut specială în cadrul patrimoniului etnologic, prin unitate, varietate şi vechime”, susţine Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan din Reşiţa.

Primele lucrări de reparaţii au fost efectuate de către localnici şi sunt continuate de o firmă specializată, contractată de Compania Naţională de Investiţii, care asigură şi finanţarea pentru refacerea celui mai important complex mulinologic din sud-estul Europei. Primii bani pentru reconstrucţia morilor de apă, alocaţi prin Compania Naţională de Investiţii, se ridică la 170 de milioane lei. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Rezervaţia Mulinologică Eftimie Murgu, skytrip.ro )

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *