Mp3

Brăila, 649 de ani de la atestarea documentară

Municipiul Brăila a sărbătorit, vineri, 20 ianuarie, 649 de ani de la atestarea documentară a oraşului (20 ianuarie 1368), printr-o serie de acţiuni culturale organizate de Muzeul Brăilei ‘Carol I’.

Manifestarea a cuprins lansarea publicaţiei anuale ‘Brăila 649’ şi a lucrărilor ‘Istros, XXII, Proceedings of the 15th International Colloquium of Funerary Archaeology’, de Valeriu Sîrbu şi ‘Cetatea Albă Cercetări arheologice şi istorice/ Archaeological and Historical Researches’ (volum bilingv română — engleză), de Ionel Cândea, cărţi apărute la Editura Istros a Muzeului Brăilei ‘Carol I’.

Au mai fost lansate cărţile ‘Grigorie Bunu Aliatu ieromonahul. Ultimul protopsalt al catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. Monografie’, de Marcel I. Spinei, ‘Rolul oraşelor fluviale şi al spaţiilor urbane, riverane, în dezvoltarea teritorială a coridorului Rin-Main-Dunăre. O aplicaţie pentru spaţiul românesc dunărean’, de Costel Drăgan şi ‘Ce citea Nicolae Iorga’, volum întocmit de Dorina N. Rusu.

Cu această ocazie au avut loc lansarea medaliilor: Regele Mihai I al României — 95 de ani, Muzeul Brăilei ‘Carol I’ — la 135 de ani de la întemeiere (1881-2016), Jubileu Perpessicius — 125 de ani de la naştere (1891 — 2016) şi Iulian Antonescu — 25 de ani de posteritate (1991-2016).

Manifestarea a fost moderată de managerul Muzeului Brăilei ‘Carol I’, prof. univ dr. Ionel Cândea, care susţine că studiile arheologice realizate de Muzeu timp de peste 40 de ani au demonstrat că Brăila este al treilea oraş ca vechime al ţării, după Câmpulung şi Curtea de Argeş şi că ‘existenţa oraşului nu se poate coborî mai jos de anul 1300’.

Menţionat documentar pentru prima dată la 20 ianuarie 1368, într-un Privilegiu acordat negustorilor braşoveni de domnul Ţării Româneşti, Vladislav Vlaicu, numele Brăilei apare în două locuri în respectivul document: ‘excepta via Braylan’ — cu excepţia drumului Brăilei şi ‘per dictam viam Braylam’ — pe amintitul drum al Brăilei.

Fiind port la Dunăre, prin Brăila se exportau mărfuri ale negustorilor braşoveni, pentru care voievodul Vladislav Vlaicu a dat această scutire vamală, document care reprezintă în fapt atestarea documentară a oraşului Brăila.

În secolul al XV-lea, găsim numele Brăilei sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei voievodului ‘Tibor din Transilvania’.

O altă formă a numelui este prezentată într-o hartă ce însoţea tratatul Codex Latinus Parisinus — Baradigo, ca fiind ‘loc deşert în care locuiesc numai pescarii’.(Text: Agerpres, Foto: wikimapia.org, probr.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *