Modelarea rocilor calcaroase a generat un relief de suprafaţă reprezentat prin turnuri, stânci ascuţite şi pereţi verticali, completat de un relief carstic subteran, reprezentat în principal din peşteri.
Astfel, în bazinul hidrografic al Dâmbovicioarei se găsesc circa 50 de peşteri, cele mai importante fiind Dâmbovicioara, Peştera de la Gura Defileului, Peştera Labirintului etc.
Situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, pe versantul stâng al văii Dâmbovicioarei, peştera cu acelaşi nume s-a format ca urmare a acţiunii apei asupra peretelui poros, din calcar.
Zona este de un pitoresc aparte, datorită micilor cascade şi repezişuri de pe cursul Dâmbovicioarei. Aspectele de amănunt ale morfologiei cheilor sunt completate de limbile de grohotiş, care coboară din micile culoare situate la partea superioară a versanţilor până în apropierea firului văii, de mici poliţe structurale şi de un bogat microrelief rezidual.
Cheile Dâmbovicioarei sunt parte a Parcului Naţional Piatra Craiului, o zonă ce cuprinde masivul cu acelaşi nume, pe un areal de aproximativ 25 km între Zărneşti şi Rucăr. Muntele Piatra Craiului a devenit rezervaţie naturală în anul 1938, fiind declarat parc naţional printr-un ordin ministerial emis în anul 1990. Parcul Naţional Piatra Craiului se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu, Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara. Întreaga zonă abundă în peisaje minunate, constituindu-se într-un obiectiv turistic obligatoriu de vizitat.
Cunoscută încă din secolul al XVI-lea, atunci când localnicii o foloseau pe post de ascunzătoare în calea cotropitorilor, peştera a servit de-a lungul timpului şi ca loc de reculegere pentru pustnici sau ascunziş pentru tâlhari.
Peştera Dâmbovicioara, în prezent amenajată şi iluminată, este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală de 550 metri, dintre care numai 245 metri sunt accesibili turiştilor, restul galeriei fiind închis cu un grilaj metalic pentru protejarea populaţiei de lilieci ce trăieşte în peşteră. Galeria are lăţimi ce variază între 3-4 m şi înălţimi de 4-5 m, cu puţine ramificaţii, de dimensiuni mici.
După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult. Peştera este caldă, cu o temperatură de 10-12 °C şi cu o umiditate moderată, iar pârâul care a generat-o are, în prezent o altă albie. Galeria se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer.
Atracţiile peşterii sunt reprezentate de formaţiunile geologice deosebite (laba de urs, aripa de acvilă, cap de şarpe, piele de tigru, etc.), precum şi de povestea ieşirii secrete astupate ulterior de localnici.(Text: Agerpres, Foto: skytrip.ro, Video: Turism Land/Youtube.com)
