Mp3

Ziua internaţională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

stop-violenta

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, în fiecare an, la data de 25 noiembrie, şi a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia din 54/134 din 17 decembrie 1999.

Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite a invitat guvernele, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să organizeze activităţi menite să trezească conştiinţa publică în faţa acestor probleme, se arată pe site-ul oficial al ONU.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale au organizat în Piaţa Unirii un miting împotriva violenţei asupra femeilor. De asemenea, unele dintre protestatare au purtat tricouri cu mesaje împotriva violenţei asupra femeilor şi au fost machiate astfel încât să pară bătute.

Violenţa împotriva femeilor şi fetelor este tot mai mult recunoscută ca fiind una dintre cele mai stringente probleme actuale. În fiecare colţ al lumii, efectul dăunător pe care violenţa îl are asupra femeilor împiedică progresele în multe domenii, reprezentând un alt obstacol în eradicarea sărăciei, combaterea HIV/SIDA, menţinerea păcii şi securităţii în lume. Comunitatea internaţională şi societatea civilă au ajuns la concluzia că nu există circumstanţe atenuante pentru violenţa împotriva femeilor şi fetelor. Când are loc, acest act reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului, este un fapt criminal şi inacceptabil.

Activiştii pentru drepturile femeii marchează Ziua împotriva violenţei femeilor începând cu 1981. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal din Republica Dominicană, care militau pentru respectarea drepturilor lor. În 1979, a fost adoptată Convenţia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, principalul instrument internaţional al drepturilor femeilor şi fetelor. Convenţia, alături de alte instrumente legale cu rezultate negociate în cadrul conferinţelor internaţionale, statuează drepturile femeilor şi fetelor la o viaţă fără violenţă. La 20 decembrie 1993, prin rezoluţia 48/104, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia privind eliminarea violenţei împotriva femeilor.

”16 zile de activism împotriva violenţei bazate pe gen’‘ (”16 Days of Activism against Gender-Based Violence Campaign”) este o campanie internaţională ce se desfăşoară în perioada cuprinsă între 25 noiembrie, Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeii şi 10 decembrie, Ziua drepturilor omului, potrivit www.unwomen.org. Campania a fost creată de către activiştii primului Institut de Leadership Global al Femeilor în 1991 şi este coordonată în fiecare an, de către Centrul pentru Leadership Global al Femeilor.

În acest context, pentru a susţine iniţiativa societăţii civile, în fiecare an, campania iniţiată de secretarul general al ONU, UNiTE pentru a pune capăt violenţei împotriva femeilor face un apel în vederea luării unor măsuri pentru a creşte gradul de conştientizare la nivel mondial şi de a crea oportunităţi pentru discuţii în vederea depăşirii provocărilor şi găsirii de soluţii.

În 2016, tema campaniei UNiTE este: ”Orange the World: Strângem fonduri pentru a pune capăt violenţei împotriva femeilor şi fetelor”.

Una dintre cele mai mari provocări pentru eforturile de prevenire şi încetare a violenţei împotriva femeilor şi fetelor la nivel mondial este reprezentată de deficitul substanţial al finanţărilor. Obiectivele de dezvoltare durabilă, care includ un obiectiv specific privind eradicarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor, oferă promisiuni uriaşe, dar trebuie să fie finanţate în mod adecvat, în scopul de a aduce schimbări reale şi semnificative în viaţa femeilor şi fetelor. Iniţiativa reprezintă, de asemenea, posibilitatea de mobilizare a resurselor pentru această problemă.

Anul trecut, ca parte a iniţiativei ”Orange the World: Opriţi Violenţa împotriva Femeilor şi Copiilor” s-au desfăşurat sute de activităţi în peste 90 de ţări. Totodată, o serie de clădiri şi monumente din întreaga lume au fost iluminate în portocaliu (culoarea acestei zile), inclusiv clădirea Comisiei Europene din Belgia, clădirea Consiliului Europei din Franţa, templele antice Abu Simbel din Nubia, sudul Egiptului, poarta-monument din New Delhi, India, Turnul Maiden din Istanbul, Turcia şi site-ul arheologic Petra din Iordania.

Tot în 2015, o nouă agendă a dezvoltării globale a fost acceptată şi aplicată la nivelul tuturor statelor lumii. Prin cele 17 obiective, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă acoperă politicile şi acţiunile globale pentru următorii 15 ani. Agenda, de asemenea, recunoaşte egalitatea între sexe şi emanciparea femeilor ca o prioritate-cheie şi promite că “nimeni nu va fi lăsat în urmă”. Obiectivul 5 are ca scop “realizarea egalităţii de gen şi abilitarea tuturor femeilor şi fetelor” şi include obiective specifice pentru a elimina toate formele de violenţă împotriva femeilor şi fetelor. Pentru prima dată, eliminarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor a devenit o parte esenţială a agendei globale de dezvoltare.

La Istanbul, în 2011, a fost adoptată Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Convenţia cuprinde clauze generale, precum înscrierea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în constituţiile şi legislaţiile naţionale şi abrogarea tuturor legilor şi practicilor discriminatorii, dar şi măsuri concrete. Documentul prevede, de asemenea, împreună cu măsuri de sensibilizare şi de educare, obligaţia de a crea servicii de sprijin specializate pentru femeile victime ale violenţelor şi deschiderea unor refugii, dar şi obligaţia de a înscrie interdicţia de abuzuri în legile naţionale.

Guvernul României a aprobat, la 23 septembrie 2015, proiectul de lege privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei de la Istanbul pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.

În România, prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, şi implicit a violenţei în familie, reprezintă o parte integrantă a politicii de stat pentru protecţia familiei şi de sănătate publică, fiind soluţionată legislativ prin Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie modificată prin Legea nr.25/2012.

Legea nr.25/2012 stipulează că “prevenirea şi combaterea violenţei în familie face parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică şi constituie, totodată, un obiectiv de interes naţional”.

Potrivit datelor prezentate pe www.unwomen.org, se estimează că 35% dintre femei şi fete s-au confruntat cu o formă de violenţă fizică şi/sau sexuală la nivel global din partea partenerului sau unei alte persoane, iar în unele ţări, şapte din zece femei au trăit o formă de abuz în timpul vieţii lor. Totodată, unele studii naţionale arată că peste 70% din femei au trăit experienţa unei violenţe fizice şi/sau sexuale din partea partenerului. 43% din femeile din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au trăit experienţa unei forme de violenţă psihologică provocată de partener în timpul vieţii lor.

Totodată, se estimează, că în 2012, femeile care au fost victime ale unei omucideri la nivel global, aproape jumătate au fost ucise de către parteneri sau membri ai familiei, comparativ cu mai puţin de şase la sută dintre bărbaţi ucişi în acelaşi an.

La nivel mondial, peste 700 de milioane de femei au fost căsătorite având sub 18 ani, dintre care 250 de milioane au fost căsătorite înainte de a împlini vârsta de 15 ani, potrivit statisticilor Naţiunilor Unite. Copiii-mirese se află adesea în imposibilitatea de a negocia un act sexual protejat, lăsându-le vulnerabile în faţa unei sarcini timpurii precum şi a infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV.

Una din 10 femei din cadrul Uniunii Europene au raportat experienţa unei hărţuiri prin reţelele de comunicare începând cu vârsta de 15 ani (inclusiv primirea de e-mailuri sau mesaje SMS nedorite, ofensatoare, explicit sexuale sau avansuri ofensive, nepotrivite pe site-urile de socializare). Riscul cel mai ridicat este în rândul femeilor tinere între 18 şi 29 de ani. (Text: Agerpres, Foto: salon.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *