Viticultura şi vinurile din Republica Moldova

vinuri-rep-moldova-04

Republica Moldova, una dintre cele mai mici ţări din Comunitatea Statelor Independente, se numără, însă, printre cele mai mari ţări cultivatoare de viţă-de-vie dintre acestea.

Istoria Republicii Moldova este strâns legată de istoria României, aceasta aparţinând României în câteva rânduri. Astfel, prezenţa viţei-de-vie pe aceste meleaguri datează din cele mai vechi timpuri, existând dovezi arheologice care atestă faptul că pe teritoriul dintre Prut şi Nistru se cultiva viţă-de-vie încă de acum 4.000-5.000 de ani, notează prof. dr. Liviu Dejeu în articolul ”Viticultura Republicii Moldova pe drumul modernizării”, publicat în ”Almanahul podgorenilor” (2004).

Viticultura a cunoscut o dezvoltare accentuată în secolele VII-VI î.Hr., odată cu întemeierea coloniilor greceşti pe malurile Dunării, Prutului, Nistrului şi Bugului de sud. După începutul secolului al XI-lea, viticultura Moldovei cunoaşte o nouă etapă de dezvoltare, odată cu sosirea coloniştilor romani, care au adus cu ei noi tehnici de perfecţionare a culturii, dar şi lărgirea sortimentului de soiuri. Aşa se face că, în secolul al IX-lea, principii de la Kiev apreciau în mod deosebit vinul ”adus de dincolo de Nistru”.

vinuri-rep-moldova-02

Un alt moment important îl constituie domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504), perioadă în care s-au luat o serie de măsuri de îmbunătăţire a calităţii vinurilor. Dar cei 300 de ani de ocupaţie turcească au adus un declin în acest domeniu, datorat, în mare parte, interzicerii vinificării prin lege.

Viticultura cunoaşte, însă, o nouă perioadă de dezvoltare după tratatul de pace ruso-turc din 1812, principalele soiuri cultivate fiind Rară neagră (Băbească neagră), Plăvaie, Galbenă, Zghihară, Bătută neagră, Fetească albă, Fetească neagră, Tămâioasă, Cabasia. Pe lângă acestea, au fost introduse şi soiuri greceşti, bulgăreşti, ungureşti sau turceşti, iar după dezastrul filoxeric survenit la sfârşitul secolului al XIX-lea, viile au fost refăcute cu material săditor altoit.




În prezent, sortimentul viticol al Republicii Moldova este foarte diversificat, cu soiuri pentru struguri de masă, pentru vin alb, pentru vin roşu, pentru vinuri spumante sau pentru distilate. Acesta este constituit din soiuri autohtone, multe dintre ele cultivate şi în România, dar şi din soiuri preluate din străinătate.

Suprafaţa viticolă este dominată, în proporţie de 70%, de soiurile albe, printre care se numără: soiul românesc Fetească albă şi soiurile străine Aligoté, Riesling de Rhin, Sauvignon, Muscat Ottonel, Rkaţiteli, Chardonnay, Muscat de Frontignan,Traminer roz şi Pinot gris. În ceea ce priveşte soiurile roşii, cele mai bune rezultate se obţin cu soiurile Pinot noir, Saperavi, Cabernet Sauvignon, Merlot, Malbec şi Rară neagră (Băbească neagră, soi local). Soiurile pentru struguri de masă sunt Muscat Perlă de Csaba, Muscat jemciujnâi, Muscat chihlimbariu, Ranii magaracia, Cardinal, Regina viilor, Chasselas doré, Chasselas roz, Chasselas musqué, Leana, Alb de Suruceni, Muscat Hamburg, Coarnă neagră, Kişmiş moldovenesc, Frumoasă albă, Startovâi, Kişmiş lucistâi, Codreanca, Ialovenskii ustoicivâi.

vinuri-rep-moldova-03

Din punctul de vedere al dispunerii geografice, viile Moldovei se grupează în patru regiuni viticole: nordică, centrală, sudică şi sud-estică.

Regiunea nordică, cu resurse heliotermice mai reduse, se caracterizează prin ierni mai aspre, care, în mulţi ani, afectează recolta de struguri. Aici predomină soiuri pentru vinuri albe, dar se obţin şi distilate de vin.

Regiunea centrală, care cuprinde circa 60% din viticultura Moldovei, beneficiază de un relief favorabil culturii viţei-de-vie. Pădurile şi dealurile de aici protejează via de vânturile uscate din anotimpul estival, dar şi de gerurile de peste iarnă. Este regiunea cea mai bună pentru obţinerea unor vinuri albe valoroase, precum şi a vinurilor roşii. Tot aici se află şi centrul viticol Romaneşti, primul centru imperial de vinificaţie al dinastiei Romanov, unde se obţine vinul comercializat sub denumirea de ”Trandafirul Moldovei”, realizat din soiul Traminer, notează oenologul Mihai Macici în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Demne de amintit sunt şi pivniţele de la Cricova, săpate în calcar natural, care formează un adevărat oraş subteran. Galeriile săpate în calcar, în lungime de 65 km, sunt organizate sub forma unor străzi, cu denumiri de soiuri (Fetească, Riesling, Cabernet Sauvignon etc). Locul acesta are o valoare deosebită nu numai prin vinurile pe care le adăposteşte, ci şi prin ambientul deosebit.

Regiunea sudică beneficiază de condiţii climatice favorabile culturii soiurilor de origine franceză, care s-au adaptat foarte bine aici, centrele Vulcăneşti, Cahul, Taraclia, Comrat, Leova sau Cimişlia mândrindu-se cu rezultate foarte bune în ceea ce priveşte cultura soiurilor pentru vinuri roşii de înaltă calitate.

vinuri-rep-moldova-01

În regiunea sud-estică, situată în zona Nistrului, se cultivă soiuri pentru vinuri roşii. Tot aici se produc şi vinurile Negru de Purcari, obţinut din Cabernet Sauvignon, Rară neagră şi Saperavi, şi Roşu de Purcari, obţinut din Cabernet Sauvignon, Merlot şi Malbec.

Pe lângă aceste vinuri, în Moldova se obţin şi vinuri speciale tari de tip Porto, Madera, Jerez sau Marsala, dar şi spumante renumite sau distilate. Cât despre distilatele de vin de bună calitate, acestea sunt comercializate sub numele de ”Divin”, constituind o adevărată mândrie naţională. Sunt învechite în butoaie de stejar timp de 3-5 ani, putând ajunge chiar şi până la 40 de ani. Astfel, ”Divinul” Bucuria se obţine după o maturare de 10 ani, Noroc, după 20 de ani, iar President şi Ambasador, după 40 de ani.(Text: Agerpres, Foto: wine.md, agerpres.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *