Mp3

Vinul este un aliment cu memorie şi drept de autor

Dorin-Popa

Primul Centru de Cultură şi Civilizaţie a Vinului din Europa de Est funcţionează din anul 2010, la Oradea. Este primul centru de acest gen din ţară şi unicul la nivel naţional, cu o activitate complexă. În timp ce în alte ţări există academii şi clinici ale vinului, la noi este nevoie, în primul rând, de educaţie pentru aprecierea corectă a băuturii considerate elixirul zeilor, spune iniţiatorul centrului, conf. univ. Dorin Popa (foto).

Asociaţia înfiinţată în cadrul centrului are 120 de membri, printre care unii de onoare, precum Mugur Isărescu, Ion Caramitru, Dan Puric, Horaţiu Mălăele ori George Mihăiţă. Centrul este creatorul Ordinului Cavalerilor de viţă nobilă din România, ce se va acorda, în curând, unor personalităţi cu contribuţii de seamă în domeniu. Există deja solicitări pentru a disemina experienţa centrului şi în alte oraşe ale ţării.

“Vinul românesc este cel mai valoros produs din domeniul agricol şi la cea mai înaltă calitate. Am avut, la un moment dat, cel mai bun vin alb din lume. În 2011, la Paris, un Solo Quinta de Recaş a luat marele premiu, din 3.700 de vinuri. Vinurile româneşti de calitate încep de prin 2007, după ce în 2000 a început privatizarea. În 2001, aveam istorie, dar nu aveam vinuri. Azi, avem vinuri de calitate, dar, din păcate, nu avem încă şi consumatori de acelaşi nivel. Deoarece calitatea trebuie, în esenţă, preţuită, dar şi plătită. Din acest motiv am creat acest centru”, a declarat conf. univ. Dorin Popa, “sufletul” acestui centru.

De la vârsta de 14 ani, pasionatul oenolog activează de 42 de ani în domeniul vinului. Preşedinte al Asociaţiei Consultanţilor Oenologi din România, profesor la Facultatea de Protecţia Mediului din Oradea, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, conferenţiarul Dorin Popa a fost membru fondator, acum vicepreşedinte, în Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), ce a avut un rol însemnat în refacerea plantaţiilor de viţă-de-vie distruse în perioada de tranziţie.

vinuri-01

“Cu această organizaţie am reuşit să facem un lucru extraordinar, în sensul că am refăcut patrimoniul printr-un program de reconversie şi restructurare finanţat, cu 16.000 de euro pe hectar, din fonduri europene, începând din 2007. Potrivit legii viei şi vinului, soiurile nobile sunt obligatorii, ONIV-ul împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, care a adunat toţi oenologii, creatorii de vinuri, au făcut un pas mare spre calitatea vinului românesc. Vin foarte mulţi investitori, români, dar mai ales străini – nemţi, italieni, francezi, austrieci – interesaţi de potenţialul vitivinicol al României. Foarte mulţi erau, pe vremuri, importatori de vinuri vărsate din România, pe care le îmbuteliau la ei acasă şi le redistribuiau”, a precizat Popa.

Potrivit acestuia, dacă înainte de anul 1989 în ţară erau 385.000 de hectare patrimoniu, în prezent sunt în jur de 189.000 de hectare, din care aproximativ 70.000 de hectare cu viţă nouă. Reconversia merge în continuare până în 2018. Soiuri sunt în jur de 300, iar vinuri – aproape 2.000.

Trendul actual este orientat şi pe soiuri autohtone, afirmă Popa, un soi câştigător fiind Feteasca neagră, recunoscută deja ca făcând parte din cele mai valoroase soiuri roşii, europene, dar şi mondiale. “Vin puternic din spate” şi o Băbească neagră, Novac, Negru de Drăgăşani şi, desigur, clasicele Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Busuioaca de Bohotin, Fetească regală, Fetească Albă sau Crâmpoşia, un soi care capătă din ce în ce mai multă recunoaştere.

“Vrem să facem şi sisteme de evaluare a calităţii în evoluţia vinului. Pentru că în alte părţi ale lumii sunt clinici de vinuri pentru vinurile de colecţie. Se ajunge aici, prin subtilitate, prin rafinament, la limita artei… Ori noi suntem, în prezent, în zona de informare şi educare a consumatorului pentru că e mare păcat să avem vinuri de calitate, dar fără cei care pot să le aprecieze. În străinătate sunt unele cluburi, oenoteci, magazine specializate, chiar academii ale vinului. Noi avem aici, deocamdată, un centru complex”, a spus iniţiatorul.

Educaţia în domeniu, a afirmat el, devine foarte importantă în relaţia inter-umană ori în lumea afacerilor, unde vinul oferă elementul de comunicare, dincolo de birou, ocazie să cunoşti omul într-o manieră mult mai deschisă.

vinuri-02

“Spune-mi ce vin bei, ca să îţi spun cine eşti. Trebuie să ştii să alegi un vin la masă, pentru un cadou… Am făcut cursuri pentru consiliile de conducere ale unor firme, pentru că, mergând în străinătate, şi-au dat seama că au avut probleme. De obicei, oaspetelui i se dă onoarea să aleagă şi să propună vinul pentru masă plus asocierea. Un restaurant de calitate are o colecţie proprie de până la o mie de vinuri. Ce te faci când ţi se pune în braţe cartea vinurilor şi trebuie să alegi?” afirmă interlocutorul.

Iniţiat în 2009, Centrul de Cultură şi Civilizaţie a Vinului “Millesime” a fost inaugurat, în mai 2010, pe strada Roman Ciorogariu la nr. 49, cu sprijinul omului de afaceri Cristian Drimba, odată cu Asociaţia pentru Cultura şi Civilizaţia Vinului, deschisă oricărui amator. Cei înscrişi în asociaţie au reducere la plata cursurilor, dar şi la achiziţionarea vinurilor din enotecă, cele mai multe nedisponibile în reţeaua comercială.

Experţi din toată ţara predau aici tot ce ţine de enologie: istoria şi geografia vinului, soiuri de struguri, elemente de viticultură, vinul în artă, ritualuri de servire; sunt organizate cursuri, expoziţii şi evenimente ce pun în prim-plan cultura, tradiţia, accesoriile, chiar şi moda vinului. Prin centru sunt consiliaţi pasionaţii care îşi creează colecţii personale, sunt angrenaţi în concursuri de vinuri şi îndrumaţi producătorii din judeţ pentru branduire, pentru strategia de piaţă şi se practică turismul vitivinicol în diferite zone ale ţării. Desigur, există şi o bibliotecă a enofilului, precum şi o revistă de profil.

“Orice periplu în acest Drum al vinului porneşte dintr-o cultură a locului. Noi am pornit în mai 2010, când am înfiinţat centrul, cu o colecţie de vinuri de excepţie, oenoteca Millesime, o vinotecă cu 700 de vinuri, căreia noi îi spunem «bibliotecă», iar sala de curs o numim sală de «lectură». Pentru că vinul trebuie «citit» şi povestit. El reprezintă identitatea locului. Vinul este un aliment cu memorie şi drept de autor. Aşa cum spunea Păstorel: vinul este o fiinţă lichidă care se naşte, trăieşte şi moare, păcat că nu se şi reproduce. Noi «citim» vinuri. În «sala de lectură» se instruiesc sute de orădeni”, a declarat conf. univ. Dorin Popa.

Cei 350 de cursanţi de până acum trec prin trei module de pregătire, fiecare modul având cursuri cu tematică specifică şi un ritual bine stabilit. La o “citire” participă cel mult nouă persoane, deoarece fiecare are masa lui, cu paharele lui, cu gustare, cu fişe pentru vinuri.

“Învăţăm, în esenţă, că vinul este o relaţie cu noi înşine. Învăţăm să ne respectăm oferindu-ne calitate şi o asociere fericită a vinului cu meniul. Este vorba despre trup şi suflet. Trupul este mâncarea, sufletul este vinul, în această relaţie. Eu cred că fiecare naţiune bea vinul pe care îl merită. În România, avem vin de calitate. Urmează să avem şi consumatori de calitate. Prin acest centru, noi creăm şi formatori de opinie. Domeniul calităţii vinului este însă relativ. Plecăm de la premisa că nu există cel mai bun vin. Vinul cel mai bun este vinul care îţi place. Relaţia este absolut personală. La întrebarea care mi se pune frecvent care este cel mai bun vin, eu spun: pentru mine, cel mai bun vin este cel pe care încă nu l-am băut”, subliniază enologul.

Cursanţii avansaţi ajung să facă degustări comparative, pentru vinuri din acelaşi soi provenind din “lumea veche” (Europa) şi din “lumea nouă” (alte zone). Vrem să vedem, spune Dorin Popa, ce aduce soiul, ce aduce terroir-ul, locul de unde a venit şi ce aduce oenologul, creatorul. Sau chiar care e trendul, sublinia el, pentru că şi la vin există modă.

vinuri-03

“Acum, de exemplu, la modă sunt vinurile rose, după ce au fost cele roşii, albele, pe vremuri au fost vinurile vechi. Acum, moda merge uşor, dinspre rose, spre vinurile roşii proaspete. Asta pe partea că vinul este artă, restul e plăcere”, spune oenologul.

Chiar şi pentru publicul larg, centrul mai desfăşoară degustări tematice, dar pentru că implică un nivel de cunoştinţe în domeniu, sunt frecventate mai cu seamă de cei care au absolvit cursuri. “Vrem să facem, de exemplu, o degustare pe vinuri italiene de top, altfel şi destul de scumpe, pe care nu ţi le permiţi în fiecare zi. Dar măcar vrei să vezi dacă merită să dai banii pe ele. Eu am degustat, astfel, cel mai bun Shiraz din lume, provenit din Australia, 2008, care a costat… 4.900 de lei, nici măcar un litru, o sticlă de 750 de mililitr”, a relatat oenologul.

Profesorul a ţinut să demonteze un mit potrivit căruia vinurile vechi sunt cele mai gustoase. “Vinul vechi este vinul de colecţie. Ca în artă. Vechimea îi dă un statut, dar nu neapărat o valoare senzorială. Vinul are un anumit nivel şi o anumită calitate într-un anume moment când ajunge la apogeu “, a evidenţiat Dorin Popa.

Pentru o relaţie corectă cu vinul, trebuie să dispui nu numai de cunoştinţe despre el, dar, în primul rând, şi de un pahar de calitate. Paharul este dedicat atât vinului alb, rose şi roşu, dar chiar şi pe soiuri, pentru vinuri mai corpolente, mai uşoare… Există o mare diversitate de pahare din sticlă, evident transparente. La centrul din Oradea, care reprezintă în ţară Academia italiană Luigi Bormioli, pe zona paharelor pentru vin se pot cumpăra şi accesorii elegante şi tot ce trebuie să aibă un om pasionat acasă pentru servirea vinului.

Acest centru mai organizează lansări de branduri şi crame noi, în condiţiile în care sunt 93 de crame în ţară, la momentul actual, dar apar în fiecare an altele noi. După ce a lansat, în 2001, prima revistă din România în acest domeniu, “Revista Vinurilor”, echipa centrului editează, semestrial, o revistă elegantă, de colecţie, “Millesime”, revistă de cultură şi civilizaţie, apărută la al şaptelea număr. Centrul lansează, de altfel, şi cărţi despre vin şi despre relaţia dintre vin şi meniu.

Dorin Popa se implică şi pentru pregătirea profesională a somelierilor, deoarece, spunea el, restaurantele din Oradea duc lipsă de astfel de specialişti. “Vom începe mai multe cursuri pentru somelieri, pentru că în restaurant bucuria senzorială presupune un tot: ambient, muzică, servicii, vinuri, meniu, asociere şi consiliere. În Oradea, există un singur somelier angajat la un restaurant ” a spus Popa.

Conf. univ. Dorin Popa a mărturisit că următorul proiect, pentru care au pregătit deja ritualul, este înfiinţarea unui ordin specific: Ordinul Cavalerilor de viţă nobilă pentru vinul românesc. Se va acorda celor cu realizări importante pentru vinul românesc şi membrilor foarte activi. “Bogdan Petriceicu Haşdeu spunea că România a fost de-a pururi o ţară viti-vinicolă. Suntem consideraţi a doua ţară din Europa ca potenţial de calitate şi diversitate. Acum începem să-l şi recâştigăm, iar meritele celor care fac ceva important în acest sens trebuie recunoscute”, a conchis interlocutorul. (Text: Agerpres, Foto: agerpres.ro, facebook.com/RevistaMillesime, facebook.com/enotecamillesime)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *