VERSURILE ZILEI: Tu nu ştii…

M-am ascuns,
În spatele unui zâmbet să-ţi pară,
Că bine îmi este,
Dar uneori norii se aşază în geană,
Îmi e teamă,
Că zâmbind, voi rănii norii,
Şi mă voi trăda,
Prin lacrima lor picurândă.
Vei afla,
Că uneori cicatricile mele mă strigă.
Îmi este frică,
De stafiile ce bântuie noaptea.
Tu nu ştii,
E mai bine aşa, zâmbind să rămână,
Toate spaimele,
Se vor duce toate, cu tine departe,
Nimic să rămână.
Îmi ajung ploile, ce spală toate străzile,
Pe care am plâns,
Uneori amândoi, alteori separat în surdină.
Sunt doar o fărâmă,
De zâmbet, de nor, de toamnă, de durerea din rană,
Dar e mai bine că nu ştii.

Autor: Corina Moldovan



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *