VERSURILE ZILEI: Superiubire

Tabloul perfect este cu tine la piept şi o carte în mână
Şoptindu-ţi la ureche povestea de dragoste nebună,
Cu rochia aceea de voal roşie, transparentă,
Prin care-mi ghiceşti formele trupului tânăr,
Cu cerceii lungi, infinit, pe umerii dezgoliţi,
Cu şirag de mărgele, de jucam aţa cu ele,
Cu pantofii cu toc… cioc, cioc,cioc!
Cu brăţara de scoici, de pe nisipul acela
Mai ştii? Desculţi şi-mbătaţi de iubire lângă marea azurie?
Şi inelul? Da, inelul… cu piatra şlefuită la meşterul inimii,
Care ţi-a ascultat cântecul din piept şi a făurit cu efect.
Aş sta o toamnă întreagă şi aşteptând iarna,
Ţi-aş recita iubirea, te-aş alinta, te-aş răsfăţa,
Ne-am juca un pic pe Soare şi pe Lună,
Pe Saturn şi pe Pluto,
Am străbate Calea Lactee în Carul mic
Fiindcă tot el se pare, e mai mare.
Am culege asteroizi şi… uite aşa ne-am distra până,
până va veni iarna şi apoi, vom continua
Această iubire frumoasă, dulce, zemoasă.
De fapt!
Mai bine am sta acasă,
Intinşi pe pat, rasfăţându-ne, jucându-ne,
De-i iarnă, de-i vară, iubirea să-nvingă
Precum Carul mic pe Ăl mare să-l frângă.

Autor: Andreea Gavriluţă



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *