VERSURILE ZILEI: Şi-mi pare plat pământul

Suntem într-o-închisoare nişte umbre
Mereu zbătând gamele de pereţi,
Nişte cobai prinşi între gratii sumbre,
Experimentul suferindei vieţi.

Şi mergem din durere în durere,
Păşim cu teamă între chin şi chin,
Luptând nedrept cu-a iadului putere
Strângem comori de lacrimi şi venin.

Degeaba ni se-arată flori pe cale,
Şi ele mor curând, chiar prea curând,
Iar bucuria o plătim cu jale
Căci totul este goană după vânt.

Şi-mi pare plat pământul, o tipsie,
Imens laborator de cercetări
În care omu-i doar o jucărie
Sau ceara unei biete lumânări.

Autor: Emilia Amariei



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *