VERSURILE ZILEI: Datori cu o ţară

Suspin pentru tine frumoasa mea ţară,
Suspin cu suspine de dor şi alean
Căci tot ce-am primit din străbuni stă să piară
Şi muşcă din tine străinul viclean.

Iubita mea Dacie, poală maternă,
Iubiţii mei munţi, din Ceahlău în Bucegi
Bătrânii tăi plâng când pun capul pe pernă,
Te plâng că-ai ajuns un ţinut de moşnegi.

Străbunii eroi clocotesc de mânie
Şi spumegă zarea de fierberea lor,
Ce facem acum cu a Daciei glie?
Poporul cel dac a ajuns migrator.

Ieşiţi la lumină oşteni până-i vreme,
Suntem încă vii şi cetăţi mai clădim,
Căci sună din corn Decebal să ne cheme
La luptă ca-n vremea de-atunci să pornim.

Suntem generaţia cea mai datoare.
Suntem generaţia marii erori –
Datori cu o ţară copiilor care
Pe drept ne vor spune la toţi, vânzători!

Autor: Emilia Amariei



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *