Ungaria: tradiţii, turism şi gastronomie

Ungaria-01

Ungaria sărbătoreşte, la 20 august, Ziua naţională, reprezentând ”Ziua Sfântului Ştefan”, fondatorul statului ungar. Conform Constituţiei ţării, sunt considerate sărbători naţionale şi zilele de 15 martie (comemorarea Revoluţiei de la 1848) şi 23 octombrie (aniversarea Revoluţiei ungare de la 1956), după cum menţionează www.mae.ro.

Cultură şi tradiţii

Pe actualul teritoriu al Ungariei, în perioada 896-900 s-au stabilit triburile fino-ugrice ale ungurilor, conduse de Arpad, care au întreprins, până la înfrângerea lor de către Otto I la Lechfeld, în apropiere de Augsburg (955), raiduri pustiitoare în Europa Centrală şi Imperiul Bizantin. Ştefan I (Istvan) cel Sfânt (997-1038) a unificat triburile ungurilor, s-a creştinat şi a obţinut de la papa Silvestru II coroana regală (1001), legând astfel Ungaria de lumea creştină occidentală.

Ungaria-04

Cu o suprafaţă totală de 93.028 kmp şi cu o populaţie de 9.897.541 locuitori (estimare din iulie 2015), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov), Ungaria este o ţară cu o moştenire populară bogată păstrată atât în muzee cât şi în comunităţile locale din numeroase sate.

O imagine de ansamblu a arhitecturii dar şi a tradiţiilor este reflectată de numeroasele muzee ale satului în aer liber, care se regăsesc în toate regiunile ţării. Printre cele mai prestigioase se numără: Muzeul Satului din Göcsej (primul muzeu de acest fel înfiinţat în Ungaria), Muzeul Satului din Sóstó, sau Muzeul etnografic în aer liber de la Szentendre, situat la 25 km capitala ţării.

Ungaria-06

Cu o populaţie de 1,714 milioane locuitori (estimare 2015) şi o suprafaţă de aproximativ 1.360 kmp, Budapesta este un oraş situat pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar pe partea de vest se află Buda, cealaltă treime a oraşului.

Printre cele mai prestigioase repere ale Budapestei se numără: clădirea Parlamentului (inclusă în Patrimoniului Mondial UNESCO — 1987), Bazilica Sfântul Ştefan (unde este păstrată mână dreaptă mumificată a Sfântului Ştefan, numită Dreapta Sfântă), Dealul Castelului din Budapesta, Palatul Regal, Insula Margareta, Piaţa Libertăţii, Dealul Gellért, Piaţa Eroilor, Bastionul Pescarului, Marea Sinagogă.

Ungaria-08

De asemenea, repere la fel de importante sunt: Podul de Lanţuri (primul pod permanent peste Dunăre, care a asigurat o conexiune infrastructurală, economică şi culturală fiabilă între Buda şi Pesta, între vest şi est), Opera Maghiară de Stat, Muzeul de Artă, Băile Széchenyi, Palatul Artelor şi Muzeul Ludwig, Bulevardul Andrássy, Magazinul Universal Parizian, astăzi Casa Cărţii, Hala Comercială Mare (una dintre cele mai moderne hale comerciale din lume), Labirintul Castelului Buda, Grădina Zoologică şi Botanică din Budapesta (una dintre cele mai vechi grădini zoologice din lume, deschisă publicului din 1866), Tropicarium (cel mai mare acvariu sărat din Europa Centrală).

Ungaria-15

Un important centru cultural, artistic şi ştiinţific din Ungaria este Debreţin aflat în comitatul Hajdu-Bihar, cu o populaţie de peste 200 de mii de locuitori. Acesta este al doilea oraş ca mărime din Ungaria şi deţine cea mai mare fântână din ceramică din Europa, cu un diametru de 20 de metri, amplasată în piaţa pietonală din centrul oraşului.

Un alt oraş cultural cunoscut este Gyula a cărui atracţie şi simbol este cetatea din cărămidă construită între anii 1405-1445, unică în centrul Europei. Aici se află şi Băile Cetăţii o rezervaţie naturală cu 19 bazine cu apă termală, situate în parcul Castelului Almassy, vechi de 200 de ani şi întinse pe o suprafaţă de 8,5 hectare.

Ungaria-16

Ruinele cetăţilor de pe vârful dealurilor, castele splendide, precum Barcza, micile biserici medievale sau catedralele strălucitoare vorbesc despre istoria zbuciumată a statului maghiar pe al cărui teritoriu s-au intersectat de-a lungul istoriei popoare şi religii care i-au îmbogăţit cultura.

Ungaria este foarte diversă în ceea ce priveşte arhitectura rurală, meşteşugurile, muzica şi dansul popular. Olăritul negru de la Mohács, opulenţa broderiei de Matyó şi Kalocsa, sau delicateţea dantelei de Halas spun poveştile diferite ale localnicilor, potrivit ro.gotohungary.com/traditii-si-arta-populara. În această ţară se găsesc monumente în toate stilurile europene, de la renascentist italian, şi art nouveau cu elemente tipic maghiare, la relicve din timpul Imperiului Roman, vestigii istorice ale celor peste 100 de ani de ocupaţie turcească.

Ungaria-11

Nu doar arhitectura şi obiectele populare sunt păstrate cu mare grijă, dar şi marea diversitate a obiceiurilor populare. Ele sunt păstrate vii în numeroase sate din Ungaria, exemplul cel mai elocvent fiind Hollokó, intrat în Patrimoniului Mondial UNESCO, un sat care a conservat arhitectura şi tradiţiile populare în formele originale şi unde localnicii duc o viaţă tradiţională. Cu ocazia sărbătorilor, locuitorii îmbracă costumele tradiţionale, bogat brodate, dar satul devine cu adevărat fabulos, primăvara, cu ocazia sărbătorilor pascale. De altfel fiecare sărbătoare religioasă sau tradiţională din Ungaria îşi are propriile datini care s-au conservat sub diverse forme şi sunt păstrate vii printr-un număr impresionant de festivaluri şi sărbători populare desfăşurate pe tot parcursul anului.

Tradiţiile au o strânsă legătură cu diferite sărbători: alungarea iernii (carnavalul “Busójárás”), sosirea primăverii, secerişul sau culesul viei, dar şi nunta. În tradiţia populară şi nunţile urmează o coregrafie proprie. De exemplu alaiul de nuntaşi este foarte important şi de obicei este urmat de întregul sat, iar oaspeţii trebuie să plătească pentru a dansa cu mireasa. Obiceiul spargerii paharelor alungă spiritele malefice, iar tinerii căsătoriţi, curăţind cioburile împreună, pot demonstra cât de bine pot conlucra.

Natură şi turism

Deşi nu se poate mândri cu mări sau cu munţi înalţi, are peisaje extrem de variate, spectaculoase pe alocuri, aşa cum arată www.infotravelungaria.ro. Are un relief predominant de câmpie, care reprezintă două treimi din suprafaţa totală ţării, dar are şi dealuri şi munţi, cei mai înalţi fiind munţii Matra cu vârful Kekes de 1.015 m altitudine.

Ungaria-12

În centrul şi estul ţării se desfăşoară mai multe compartimente ale Câmpiei Panonice: Câmpia Tisei, Câmpia Cumaniei, Câmpia Balatonului, cu altitudini variind de la 78 m (în apropiere de Szeged), la 150 şi 300 de m. Câmpia Cumaniei reprezintă sectorul dintre Tisa şi Dunăre, caracterizat prin altitudini ce depăşesc în general 100 m, prin dune de nisip, lacuri sărate, cursuri de apă rare. Câmpia Balatonului sau Dunatul este partea cuprinsă între Dunăre, Drava şi şirul munţilor Bakony-Vertes, are relief deluros şi este dominată de masivul cristalin Mecsek.

Ungaria-02

Chiar dacă zona de câmpie este cea mai uscată şi însorită regiune a ţării, aceasta cuprinde numeroase oraşe balneare, între care se remarcă Hajdúszoboszló, cel mai mare complex balnear din Europa, sau Szeged unde există un paradis acvatic de 4.400 mp . Pe pământ maghiar se află cel de-al doilea zăcământ ca mărime — după cel din Islanda — de ape termale. Numărul izvoarelor cu efecte terapeutice depăşeşte 130, în jurul acestora construindu-se băi, sanatorii, ştranduri şi hoteluri cu o bogată ofertă de servicii.

Ungaria-14

Cultura băilor are pe teritoriul Ungariei o istorie de circa 2000 de ani, arheologii descoperind, până în prezent urmele a peste 20 de băi din timpul românilor. De asemenea, băile construite de turci în secolul al XVI-lea funcţionează şi în prezent, în Budapesta şi Eger. În prezent, sunt ţinute în evidenţă aproape 1.300 de fântâni cu apă termală, dintre care 270 servesc ca băi. Deosebite sunt Băile Cetăţii Gyula, cu cele 19 bazine, considerate rezervaţie naturală. Acestea sunt situate într-un mediu ambiant minunat, în parcul Castelului Almassy vechi de 200 de ani şi se întind pe o suprafaţă de 8,5 hectare. Apa termală cu conţinut de clorid-hodrocarbonati-alcalin, care izvorăşte de la o adâncime de 2.005 metri, are o temperatură de 72°C.Ungaria-05

Aproape 10% din teritoriul ţării îl reprezintă parcurile naţionale, unde numărul plantelor protejate este de peste 500, iar numărul speciilor de animale protejate este de peste 800, potrivit www.infotravelungaria.ro. Ungaria deţine 10 parcuri naţionale, 38 de zone protejate şi numeroase rezervaţii naturale, cu centre pentru vizitatori, expoziţii şi cărări care ajută la cunoaşterea minunilor naturii. Câteva dintre acestea sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, precum: peşterile Aggtelek Karst şi Szlovak Karst, un sistem complex de 712 de peşteri care se întinde pe o suprafaţă de peste 55.000 de hectare, în zona de graniţă dintre Ungaria şi Slovacia, regiunea Hortobágy, Lacul Fertő şi regiunea vinicolă istorică Tokaj-Hegyalja.

Ungaria-03

În ceea ce priveşte fauna Ungariei, pădurile sale adăpostesc cerbul roşu, cerbul lopătar, mistreţul, muflonul sau căprioara, dar şi iepurele european, fazanul, potârnichea, gâsca de semănătură, gârliţa mare, raţa sălbatică, lişiţa eurasiatică şi sitarul eurasiatic, fiind o destinaţie preferată de cei ce iubesc vânătoarea. Pot fi admirate şi aproximativ 200 de specii de păsări inclusiv bâtlanul, egreta şi codobatura, din Rezervaţia de păsări de la Lacul Tisa, dar şi sau bivolii în Rezervaţia de bivoli de la Kápolnapuszta.

Lacul Tisa, cel mai mare lac artificial din Ungaria, are un mediu acvatic deosebit de divers, fiind locuit de o mare varietate de specii de peşti între care: crapul, plătica, ştiuca şi somnul.

Ungaria-10

Lacul Balaton, acoperind o zonă de 600 kmp, cu 78 de kilometri lungime, este cel mai mare lac al Europei, iar pentru Ungaria, care nu are coastă maritimă, este un fel de substitut de mare, fiind adesea numit “Marea Ungariei”. Lacul Balaton este legat, prin canalul Sio, de Dunăre care joacă un rol important în turismul ţării, aducând anual sute de mii de turişti pe luxoasele vase de croazieră, interesaţi să descopere îndeosebi frumuseţile capitalei Budapesta.

Ungaria-18

O zonă cu un potenţial turistic ridicat este dealul pe care se află Palatul Regal, la care se poate ajunge şi cu un funicular ce urcă din piaţa Adam Clark. Unul dintre cele mai plăcute moduri de a admira panorama capitalei este de pe puntea unui vaporaş, în orele serii, când oraşul este inundat de lumină, pornind din dreptul insulei Margareta şi terminând în dreptul podului Lagymaniosy.

Insula Margareta este o insulă liniştită, localizată între Buda şi Pesta, unde traficul este interzis. Printre atracţiile sale se numără fântâna muzicală, parcul acvatic Palatinus, mica grădină japoneză (cu o cascadă artificială), Turnul de Apă construit în stilul Art Nouveau. În timpul lunilor de vară, pe scena în aer liber au loc numeroase concerte.

Gastronomie

Bucătăria tradiţională maghiară deşi diferă de la zona de câmpie la regiunile muntoase din nordul ţării sau ţinuturile de dincolo de Dunăre, este în esenţă o sinteză a componentelor asiatice străvechi amestecate cu elemente de origine germanică, italiană şi slavă. Mâncărurile specifice pot fi considerate un amestec al bucătăriei europene, completate cu bucate proprii poporului maghiar, aşa cum arată şi http://ro.gotohungary.com/bucataria-traditionala.

Ungaria-09

O importanţă deosebită în bucătăria maghiară este acordată cărnii, în special de pasăre, de porc şi de vită, dovadă a trecutului nomad al maghiarilor. Mâncăruri specifice care se prepară pe foc deschis precum gulaşul sau tocana, folosesc ca principale ingrediente carnea grasă de porc sau de vită, slănina preparată cu boia, cu piper sau afumată, carnea de gâscă îndopată şi cel mai cunoscut condiment specific, paprika, sau boia de ardei iute.

Printre cele mai renumite bucate tradiţionale se numără: gulaşul — o supă preparată din bucăţi de carne de vită, cartofi, multe legume şi multă boia; şi papricaşul — o tocăniţă de pui cu ardei servită cu smântână. Gulaşul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria, ca şi de poporul german.

Ungaria-13

Alte bucate specifice sunt:  Pörkölt — tocăniţă ciobănească din carne de vită, de cele mai multe ori, sau din pipote de pui cu multă ceapă, roşii şi ardei; Tőltöttkáposzta — varză umplută cu carne şi orez (saramale); Halászlé — ciorba de peşte cu ardei iute, fiartă lent la ceaun; Meggyleves — supă de vişine; Lángoşul — gogoaşă lunguiaţă pregătită din aluat de pâine şi prăjită în ulei ce poate fi servită asezonată cu iaurt, brânză sărată, usturoi sau mujdei de usturoi.

Preparatele sunt în general grase, cu rântaş, îngroşate cu multă făină şi smântână, iar sosurile sunt, de asemenea, groase şi grase. Smântâna însoţeşte supele de legume, salatele şi sarmalele.

Alături de cunoscuta paprika, noi ingrediente şi condimente, precum usturoiul şi ceapa, au fost introduse în Ungaria, în secolul al XV-lea. Elemente ale bucătăriei străvechi turceşti, printre care dulciurile (Bejgli), vinetele, ardeii umpluţi şi sarmalele au fost adoptate de bucătăria maghiară în era ocupaţiei otomane, iar apoi aceasta a fost influenţată şi de bucătăria austriacă datorită Imperiului Austro-Ungar.

Ungaria-07

Printre bucatele dulci specifice se numără: Kürtőskalács — un cozonac copt sub formă unei spirale ataşate pe un sistem de rotisat şi asezonat cu nucă, nucă de cocos, zahăr caramelizat, cacao sau scorţişoară; Doboştorta — tort doboş, dintr-un foietaj aerat cu cremă de cacao şi unt, acoperit de o crustă de caramel şi nucă; Rétes — ştrudel din foietaj, umplut cu mere, vişine sau mac, garnisit cu zahăr pudră; Palacsinta — clătite cu aceeaşi compoziţie ca cele franţuzeşti, dar uşor mai groase. În varianta dulce (Gundel) pot fi umplute cu nucă tocată, stafide şi rom, şi servite cu sos de ciocolată amăruie), iar în varianta sărată (Hortobagyi) sunt umplute cu cu carne tocată, ceapă călită şi asezonate cu smântână şi boia.

Pe lângă consistentele mâncăruri şi dulciuri sunt consumate şi legume şi fructe. Unele dintre cele mai apreciate legume din ţară se cultivă în partea sudică a Câmpiei Maghiare, renumite fiind ardeiul iute de Szeged, ceapa de Makó, ardeiul gras de Szentes şi usturoiul de Bátyai. În acelaşi timp regiunile Szatmár şi Szabolcs se mândresc cu cele mai gustoase prune şi mere din Ungaria, aşa că oamenii din Câmpia Maghiară nu duc lipsă nici de pălinci deosebite, una dintre cele mai cunoscute fiind pălinca de caise de Kecskemét. Deosebit este şi lichiorulul de levănţică provenit din Peninsula Tihany renumită pentru levănţica sa.

Ungaria-17

Specialităţile gastronomice sunt completate în mod armonios de oferta celor 22 de regiuni viticole. Printre sortimentele de vinuri se remarcă Tokaji Aszú — un vin dulce din regiunea viticolă renumită a Ungariei, Tokaj, faimos în întreaga lume.

Mâncarea şi vinul bun au o importanţă deosebită în viaţa maghiarilor, fapt dovedit de o serie de festivaluri tematice, competiţii de gătit (ciorbe de peşte, gem de prune, cârnaţi), dar şi de festivaluri inedite, cum ar fi cel al cepei sau cel unde boiaua de ardei se află la loc de cinste.(Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Ungaria Destinatia vacanta, hungarianambiance.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *