Mp3

Traista ţăranului a ajuns pe mesele orăşenilor

bucate-traditionale

Această reţetă este mai deosebită, pentru că nu vom găti nimic, ci vom intra în cămară, acolo unde au avut timp să se odihnească bunătăţile pregătite în iarnă, la pomana porcului.

Bunicii ne spuneau că trăiau sănătoşi şi mult pentru că ştiau să se hrănească aşa cum au învăţat şi ei de la bunicii lor, care nu urmăreau la televizor emisiuni despre nutriţie.

Am fost curioşi să aflăm ce mâncau ţăranii din Banat când erau la seceriş şi am aflat de la Aurelia Costandin din Timişoara ce conţinea “traista ţăranului” sau a plugarului.

“Bunicii aveau mai multe lanţe de pământ în zona Dălineşti (Caraş Severin). Aveau livezi, dar şi ogor semănat. Ajungeau acasă cu căruţele pe când era întuneric, abia apucau să mănânce câte ceva, erau obosiţi după o zi de coasă. Dar nu adormeau până nu-şi pregăteau traista cu mâncare pentru a doua zi. Îşi puneau: câte-o jumătate bună de kilogram de jumere făcute în casă, vreun kilogram de cârnaţi uscaţi de porc, o fleică bună de şonc, câteo felie groasă de burfă (tobă de porc), brânză tare de oaie, câte-un calup de caş, multe roşii, 3-4 cepe roşii şi albe, ceapă verde, castraveţi noi (cornişon, n.r.), ardei gras şi ardei iute şi câte-o pâine din cuptorul de acasă. Se luau şi sticla cu răchie şi ulcioarele cu apă. De prăjituri nu aveau nevoie, mâncau mere sau cireşe din câmp”, spune pentru doamna Aurelia.

Cu toate că pare o “traistă plină cu colesterol”, nu este aşa, pentru că oamenii simţeau nativ câte calorii le sunt necesare pentru a întoarce brazda sau pentru a mânui coasa şi secera. Astăzi, se servesc aceste bucate pe sofisticate platouri, în localuri cu pretenţii, ca preparate “tradiţionale”.

“Diferenţa este fundamentală. Acele preparate erau naturale 100%, animalele erau hrănite numai cu mâncare naturală, nu erau insecticide şi pesticide. Şi încă o remarcă: ei mâncau ce aveau în traistă şi atât. Astăzi, după ce se servesc aceste aperitive tradiţionale şi deja eşti foarte sătul, urmează felul principal, adică o altă farfurie cu carne şi soteuri smântânoase. Apoi, bunicii mâncau fructe ca desert, prăjituri se făceau doar duminica şi la sărbători. Or, astăzi, suntem una-două cu dulcegării nesănătoase în faţă”, a explicat doamna Aurelia.

Noi vă îmbiem să vă aşezaţi la masă cu astfel de platouri tradiţionale sănătoase, în zilele calde de vară, şi să le gustaţi cu măsură.(Text si foto: Agerpres)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *