Tezaurul genetic al viticulturii româneşti este păstrat la Ştefăneşti

Stefanesti1

Peste 240 de soiuri de viţă-de-vie libere de virusuri, cu care s-ar putea reface patrimoniul viticol al României, sunt păstrate în colecţia naţională de germoplasmă, aflată în custodia Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) de la Ştefăneşti, în judeţul Argeş.

Este o colecţie unică în România. Tot acest material a fost selecţionat în câmpurile de cercetare şi producţie ale staţiunilor viticole. Sunt şi soiuri care au apărut în primii ani ai viticulturii şi la care acum ne putem întoarce. Este vorba de un material viticol de înmulţire, din care se obţin butaşii din categoria iniţială, materialul de pornire. Dacă dispare un soi, îl putem readuce la viaţă”, a declarat directorul general al INCDBH Ştefăneşti, dr. ing. Constantin Tănăsescu.

Colecţia naţională de germoplasmă viticolă este formată din 245 de soiuri roditoare şi port-altoi, atât autohtone, cât şi străine. Este vorba de peste 5.000 de plante, care sunt păstrate în patru sere moderne, în vase de vegetaţie sau în sistem de cultivare intensiv la sol.

Dintre cele 245 de soiuri, aproape jumătate sunt pentru vin. Există însă şi soiuri de struguri de masă, soiuri rezistente la îngheţ, boli sau dăunători, soiuri port-altoi, dar şi soiuri indicatoare, care semnalează apariţia virusurilor.

Stefanesti2Complexul de vinificaţie

“Plantele sunt obţinute prin mai multe tehnici de devirozare, pentru că trebuie să fie libere de virusuri. În toate cazurile s-a pornit de la un material biologic valoros. Tot ceea ce s-a realizat se datorează muncii şi devotamentului cercetătorilor şi personalului auxiliar de la institutul nostru”, a precizat directorul Tănăsescu.

O serie de staţiuni vini-viticole din întreaga ţară îşi păstrează materialul genetic valoros în cadrul sursei unice de germoplasmă de la Ştefăneşti. Printre acestea se numără podgorii cunoscute, precum Valea Călugărească, Drăgăşani, Murfatlar, Pietroasa, Odobeşti sau Cotnari.

Mentenanţa colecţiei naţionale de germoplasmă viticolă implică însă şi anumite costuri, care se ridică la peste 70.000 de lei anual. “Toate aceste cheltuieli le putem suporta foarte greu. (…) Aceşti bani trebuie să-i producem, să ne autogospodărim. Această sursă unică de germoplasmă este de interes naţional şi cred că ar fi trebuit ca şi Ministerul Agriculturii să se implice”, a spus Constantin Tănăsescu.

***
Laboratorul de viticultură şi mentenanţă a colecţiei naţionale de germoplasmă viticolă are ca domenii de competenţă premultiplicarea materialului viticol din categorii biologice superioare prin altoire şi înrădăcinare directă, precum şi testare biologică prin altoire pe indicatori lemnoşi pentru soiurile noi, clonele valoroase şi plantele mamă.

Stefanesti3Sala de degustări

Laboratorul oferă servicii de consultanţă privind starea fitosanitară a plantaţiilor viticole şi a materialului de înmulţire viticol, determinări privind fiziologia viţei de vie, selecţie conservativă negativă a viţelor din plantaţiile mamă, producere de plante de viţă-de-vie altoită sau înrădăcinată din categorii biologice superioare, destinate înfiinţării plantaţiilor mamă, precum şi livrare de material de înmulţire viticol.

Activitatea se desfăşoară în cadrul contractelor de cercetare sau a colaborărilor cu alte instituţii de cercetare-dezvoltare.

Pe lângă laboratorul de viticultură şi mentenanţă a colecţiei naţionale de germoplasmă viticolă, în cadrul complexului mai funcţionează alte şapte laboratoare. Este vorba de laboratoarele de virologie, de ameliorare, de chimia şi fiziologia plantelor horticole, de chimia vinului, de obţinere şi conservare a resurselor de germoplasmă, de înmulţire in vitro a speciilor horticole, precum şi de genetică şi biologie moleculară, ce vizează detectarea, identificarea şi cuantificarea organismelor modificate genetic.

vinuri-Stefanesti

***
În anul 1959 a fost înfiinţată Staţiunea Experimentală Horti-Viticolă Ştefăneşti, având ca scop valorificarea terenurilor în pantă şi a platourilor din marginea sudică a platformei Cândeşti, favorabile cultivării viţei-de-vie.

Staţiunea Experimentală Horti-Viticolă Ştefăneşti a devenit în 1967 Staţiunea Experimentală Viticolă, iar în 1980 Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă. Complexul de ameliorare şi înmulţire a viţei-de-vie a fost pus în funcţiune în anul 1987, ca unitate pilot care integrează cercetările de genetică şi ameliorare a viţei-de-vie.

Din 2005, Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole s-a transformat în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură, odată cu adoptarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. (Text: agerpres, Foto: incdbh-stefanesti.ro, facebook.com/vin.destefanesti)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *