Mp3

Târgul Mărţişorului, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează, în perioada 25 februarie – 1 martie, tradiţionalul Târg al Mărţişorului, eveniment în cadrul căruia publicul este invitat să cunoască tehnici şi stiluri în care se realizează mărţişoarele.

“Şnur alb şi roşu de mătase, lânică şi bumbac, hârtie de ziar, seminţe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotiţe de ceas, metal, taste de computer, răşină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră şi flori, etamină, mărgele şi tot atâtea tehnici şi stiluri fac din Târgul Mărţişorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.

Alături de participanţii invitaţi la târg se numără, ca în fiecare an, şi şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii şi sprijin pentru categoriile defavorizate.

Sâmbătă, între orele 14,00 şi 16,00, cei mai mici vizitatori, însoţiţi de părinţi, sunt invitaţi să înveţe cum să răsucească firele alb şi roşu, la un atelier de mărţişoare tradiţionale cu meşteriţa Genoveva Sauciuc.

Bucureştenii care vor vizita Târgul Mărţişorului vor putea vedea şi oferta gastronomică. Vizitatorii vor putea degusta şi achiziţiona turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci şi alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, miere şi dulceţuri din Ilfov, sau ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Este un obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod.

Preluată de lumea urbană şi devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi mai nou cadou, povestea mărţişorului supravieţuieşte în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual, se arată în comunicatul citat. (Text: Agerpres, Foto: magazinsalajean.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *