Mp3

Şteaza, maşină artizanală de spălat, tradiţională pe Valea Bicazului

Cheile Sugaului, steaza

Şteaza, o instalaţie tradiţională artizanală, care dă mărturie despre civilizaţia muntelui, este folosită şi în epoca maşinilor de spălat industriale. În trecut, şteaza era folosită mai ales pentru îngroşat şi scămoşat anumite ţesături din lână, dar astăzi se menţine foarte utilă pentru spălatul lucrurilor textile mari.

În judeţul Nemţ, pe Valea Bicazului funcţionează mai multe şteze, una dintre ele fiind amplasată la marginea drumului naţional DN 12 C, Bicaz – Lacu-Roşu, chiar lângă punctul de confluenţă al râului Şugău, care iese din cheile cu acelaşi nume, cu râul Bicaz, care, la rândul său, tocmai a trecut prin Cheile Bicazului, aflate şi ele la mai puţin de un kilometru distanţă.

Arată ca o cadă pentru stors strugurii aşezată în apă, la mal, cu doagele îngustate în partea superioară a vasului, pentru a lăsa apa să se scurgă. Lemnul de brad este nou, semn că cineva a îngrijit-o recent, iar deasupra are o ţeavă metalică – probabil de prin anii ’50-’60, de pe vremea când s-a făcut captarea de apă pentru cariera de calcar de peste drum – care aduce un jet puternic din amonte, de la vreo 50 de metri. Apa este cristalină şi rece, învolburată după confruntarea cu roca muntelui. Aceasta este o ştează modernizată, căci la cele tradiţionale apa este adusă pe un jgheab de lemn.

 Cheile Sugaului, steaza2

La şteaza de la ieşirea din Cheile Şugăului, am găsit o familie venită dintr-o altă localitate, din Dămuc, pentru a spăla covoare, cuverturi şi câteva pături. Vuietul apei se împleteşte cu zgomotul maşinilor care trec pe şosea. În şteaza care acumulează pentru scurtă vreme vreo 500 de litri de apă, se învârteau cu forţă covoarele aflate la spălat.

“Am venit aici pentru că la noi a fost apa mare şi a stricat moara pe care o aveam acolo. Le ţinem în apă atâta cât escort trebuie, după cum sunt şi lucrurile de murdare, vreo cinci-zece minute pentru fiecare. La câte avem noi acum, în cel mult două ore terminăm cu toate. Venim aici cu ele înmuiate de acasă, unde le lăsăm o vreme cu săpun şi detergent, iar aici numai le clătim. Ţesăturile cu fir lung de lână escort stuttgart ies din ştează mai scămoase, mai altfel“, ne explică Florin, venit la spălat împreună cu soţia, aflată în aşteptarea uni prunc, şi cu o cumnată adolescentă.

Pentru a ne demonstra efectele ştezei, Florin ne arată nişte cuverturi miţoase. Suntem curioşi dacă acestea sunt cumpărate de undeva sau sunt făcute în gospodărie. “Sunt făcute acasă, la războiul de ţesut”, ne lămureşte bărbatul.

“Instalaţia de pe apa Şugăului datează de când se ştiu oamenii pe acele locuri. Este făcută de strămoşii strămoşilor noştri. Mai escort munich avem şi o moară, care este şi pentru măcinat, şi ştează pentru spălat rufe. Noi spălăm aici, la gura Şugăului, nu ajungem cu rufele la moară”, ne-a explicat un bărbat în vârstă de 83 de ani, dar care venea de la fâneţe cu două coase pe umăr.

“Când oboseşte o coasă, o iau pe cealaltă”, ne spune, şugubăţ, uncheşul. (Text şi foto: Mihael Balint)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *