Scrima modernă a început ca o formă de antrenament militar şi a fost considerată sport prin secolul al XV-lea. Inclusă în programul olimpic chiar de la prima ediţie a Jocurilor moderne, în 1896, la Atena, scrima a fost prezentă fără întrerupere la toate ediţiile Olimpiadelor, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro. În anul 1924, la JO de la Paris au fost acceptate şi întrecerile feminine.
Scrima este arta de a mânui armele albe. După apariţia armelor de foc şi-a pierdut progresiv destinaţia militară, dar folosirea baionetei şi practica duelului s-au menţinut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent, este un sport de combat în care armele folosite sunt floreta, spada şi sabia. Scrima este şi o parte din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat şi condus de Federaţia Internaţională de Scrimă (FIE), la care în prezent sunt afiliate 145 de asociaţii naţionale.
Limba oficială folosită în cadrul competiţiilor internaţionale este franceza. O mare parte din vocabular provine, însă, din franceză sau italiană şi, mai recent, din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiţi şi trăgători (în franceză — „tireurs”). Ei nu joacă, ci trag. Nu sunt puncte, ci tuşe (în franceză — „touches”) sau lovituri. Un scrimer specializat pe floretă este un floretist; cel specializat pe spadă este un spadasin şi cel specializat pe sabie este un sabrer. Lupta între doi trăgători este un asalt. Când contează scorul, este vorba de un meci. Pe echipe, concursul se numeşte o „întâlnire”.
În luptele cu floreta sau cu spada (care este un pic mai grea), loviturile se punctează atunci când adversarul este lovit cu vârful armei. La sabie, în schimb, loviturile se punctează şi cu marginea armei. Spada le permite ambilor scrimeri să puncteze în acelaşi timp, în timp ce floreta şi sabia au ca regulă ca doar unul dintre sportivi poate fi punctat în urma unei lovituri. La floretă se punctează doar loviturile la nivelul trunchiului, la sabie tot ce este peste talie, mai puţin mâinile, iar la spadă orice lovitura este permisă.
Luptele individuale durează trei runde de câte trei minute fiecare sau până când un scrimer a punctat 15 lovituri împotriva adversarului.
În concursul pe echipe, acestea sunt formate din trei sportivi care concurează împotriva adversarilor într-un total de 9 lupte, ţinta finală fiind obţinerea a maximului de 45 de lovituri. Luptele durează până când o echipă obţine un multiplu de cinci lovituri. De exemplu, dacă primul meci se termină 5-3, de la acel scor începe runda a doua până când unul dintre sportivi ajunge la zece lovituri. Luptele sunt, însă, limitate şi la trei minute fiecare, astfel că dacă lupta finala se încheie înainte ca vreuna dintre echipe să ajungă la 45 de puncte, echipa care conduce în acel moment câştigă.
Probele de scrimă care au loc la Olimpiadă sunt în număr de zece: spadă individual (masculin / feminin), spadă pe echipe (feminin), floretă individual (masculin / feminin), floretă pe echipe (masculin / feminin), sabie individual (masculin / feminin), sabie pe echipe (masculin). Toate cele zece probe se vor disputa pe formatul „knock-out”.
La Jocurile Olimpice de vară din 2016 probele de scrimă se va desfăşura în perioada 6-14 august 2016 la Arena „Carioca” 3 din Rio de Janeiro.
În clasamentul general la scrimă, la Jocurile Olimpice, conduce Italia (48 aur, 40 argint, 33 bronz — 121 total), fiind urmată de Franţa (41, 40, 34 — 115) şi Ungaria (35, 22, 26 — 83). Urmează fosta URSS, Rusia, RFG, Germania, Cuba, Polonia şi China. România se află pe locul al 11-lea, cu 3 medalii de aur, 5 de argint şi 7 de bronz, în total 15.
Printre cei mai medaliaţi sportivi la scrimă la Olimpiadă sunt, la bărbaţi, ungurul Aladar Gerevich (7, 1, 2 — 10) şi italienii Edoardo Mangiarotti (6, 5, 2 — 13) şi Giulio Gaudini (3, 4, 2 — 9). La femei, primele trei locuri sunt ocupate de italiencele Valentina Vezzali (6, 1, 2 — 9) şi Giovanna Trillini (4, 1, 3 — 8) şi unguroaica Ildiko Rejto-Ujlaki (2, 3, 2 — 7).
Din 1928, de la prima participare, România nu a lipsit din întrecerile olimpice de scrimă decât la Jocurile Olimpice din 1932, 1940, 1944 şi 1948.
Cele trei medalii olimpice de aur au fost obţinute la Sydney 2000, la sabie individual, de Mihai Claudiu Covaliu, la Atlanta 1996, la floretă individual, de Laura Gabriela Cârlescu Badea şi la Mexico City 1968, la floretă individual, de Ionel Drâmbă.
Cinci medalii de argint au fost cucerite la Londra 2012, la sabie echipe (Tiberiu Alexandru Dolniceanu, Rareş Eugen Dumitrescu, Alexandru Siriţeanu, Florin Gelu Zalomir), la Beijing 2008, la spadă individual, de Ana Maria Florentina Brânză, la Atlanta 1996, la floretă echipe (Laura Gabriela Cârlescu Badea, Claudia Grigorescu, Roxana Mariana Scarlat, Reka Szofia Szabo-Lazăr), la Los Angeles 1984, floretă echipe (Aurora Dan, Marcela Moldovan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan, Monica Weber) şi la Melbourne 1956, la floretă individual, de Olga Szabo Orban.
Cele şapte medalii de bronz obţinute de români la Olimpiadă au fost următoarele: Beijing 2008, sabie individual — Mihai Claudiu Covaliu; Barcelona 1992, floretă echipe — Laura Gabriela Cârlescu Badea, Roxana Daniela Dumitrescu, Claudia Grigorescu, Reka Szofia Szabo-Lazăr, Elisabeta Tufan; Los Angeles 1984, sabie echipe — Alexandru Chiculiţă, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Ioan Pop, Vilmos Szabo; Montreal 1976, sabie echipe — Dan Irimiciuc, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Alexandru Nilca, Ioan Pop; Munchen 1972, floretă echipe — Ileana Gyulai, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo Orban; Mexico City 1968, floretă echipe — Ileana Drambă, Olga Orban, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Maria Vicol; Roma 1960, floretă individual — Maria Vicol.
La Jocurile Olimpice de la Londra 2012, Italia a dominat întrecerea de scrimă, cu 3 medalii de aur şi câte două de argint şi de bronz. Au urmat Coreea de Sud (2, 1, 3 — 6) şi R.P. Chineză (2, 0, 1 — 3). După ele s-au clasat Ucraina, Ungaria, Venezuela, Rusia, Germania şi, la egalitate, România, Egipt, Japonia şi Norvegia, cu câte o medalie de argint.
La masculin, au obţinut aurul olimpic: Rubén Limardo (Venezuela), Lei Sheng (R.P. Chineză), echipa Italiei (Valerio Aspromonte, Giorgio Avola, Andrea Baldini şi Andrea Cassara), Áron Szilágyi (Ungaria). Medaliile de aur la femei au fost obţinute de Yana Shemyakina (Ucraina), echipa R.P. Chineze (Sun Yujie, Xu Anqi, Li Na şi Luo Xiaojuan), Elisa Di Francisca (Italia), echipa Italiei (Arianna Errigo, Elisa Di Francisca, Ilaria Salvatori şi Valentina Vezzali) şi Kim Ji-yeon (Coreea de Sud). ( Text: Agerpres, Foto: youtube.com)
