Spiru Haret, reformatorul şcolii româneşti

Spiru Haret-01

Spiru Haret, savant (matematician, fizician, astronom, pedagog) şi om politic, renumit pentru activitatea sa de reformator al şcolii româneşti, s-a născut la 15 februarie 1851, la Iaşi.

Studiile liceale le face, ca bursier, la Liceul “Sf. Sava” din Bucureşti (1862-1869), apoi studiile universitare la Facultatea de Știinţe, Secţia Fizico-Matematici, a Universităţii din Bucureşti, unde îşi ia şi licenţa în matematici, în 1874.

Îşi continuă specializarea la Paris, unde îşi ia din nou licenţa în matematici, în 1875, şi în ştiinţe fizice, în 1876. În 1878 îşi susţine la Sorbona teza “Sur l’invariabilite des grands axes des orbites planetaires” (”Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare”), luându-şi doctoratul în matematici şi devenind astfel primul român doctor în matematici la Sorbona.




A fost profesor suplinitor la Gimnaziul “Mihai Bravul”, apoi profesor de mecanică raţională, algebră şi geometrie analitică la Catedra de Mecanică Raţională de la Facultatea de Știinţe din Bucureşti (1878-1910). A predat, în paralel, matematici la Seminarul “Nifon”, apoi mecanică raţională la Școala de Artilerie şi Geniu (1881), iar din 1885 – algebră superioară, trigonometrie şi geometrie analitică la Școala de Poduri şi Șosele din Bucureşti.

În paralel cu activitatea didactică, Spiru Haret s-a implicat şi în viaţa politică, unde, ca membru al Partidului Naţional Liberal, s-a preocupat de domeniul învăţământului.

Spiru Haret-02

A ocupat funcţii importante în sistemul de învăţământ. A fost, astfel, membru în Consiliul permanent de instrucţiune, inspector general al şcolilor (1883-1884), secretar general al Ministerului Instrucţiunii Publice (1885-1888), ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor (31 martie 1897-11 aprilie 1899, 14 februarie 1901-22 decembrie 1904, 12 martie 1907-29 decembrie 1910).

Prin iniţiativele şi măsurile sale a reorganizat învăţământul de toate gradele (secundar, superior şi profesional), s-a ocupat de organizarea şcolară cu tendinţe practice, învăţământul meseriilor şi agriculturii la sate, şcoala primară pe baze ştiinţifice, a introdus pentru prima oară obligativitatea învăţământului primar şi aceleaşi programe şcolare la sate şi la oraşe, dezvoltarea educaţiei fizice şi a culturii muzicale în şcoli ş.a.

A elaborat, împreună cu Constantin Dumitrescu-Iaşi, “Legea învăţământului secundar şi superior” (1898), înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală. Tot Spiru Haret a reorganizat şcolile normale, care pregăteau învăţători, înfiinţând pentru aceştia şi ”Biblioteca pedagogică”, iar în 1905 a fondat ”Revista Generală a Învăţământului”. Tot el a înfiinţat grădiniţele pentru copii (1897). Între 1897-1910 au fost construite în toată ţara 2.343 de şcoli.
Spiru Haret-04

De asemenea, a depus o intensă activitate pentru introducerea noului calendar, pentru realizarea recensământului din 1913 după metode ştiinţifice ş.a.

A publicat numeroase lucrări, studii, cursuri privind învăţământul, ştiinţa, astronomia, printre care: “Curs de trigonometrie” (1886), “Aritmetică elementară” şi “Aritmetică practică” (1888); “Chestiuni de învăţământ” (1897), “Activitatea extraşcolară a învăţătorilor” (1908); “Mecanica socială” (1910) – prin care a pus, pentru prima dată la noi în ţară, problema introducerii unor metode matematice pentru studiul fenomenelor sociale; “Despre acceleraţiunea seculară a mişcării medii a Lunii” (1888), “Pata cea mare roşie de pe planeta Jupiter” (1912).

Pentru meritele sale deosebite, Uniunea Internaţională Astronomică a atribuit numele lui S. Haret unui crater de pe faţa invizibilă de pe Pământ a Lunii (1976).

La 3 iulie 1879 devine membru corespondent, iar la 31 martie 1892 membru titular al Academiei Române, al cărei vicepreşedinte va fi în perioada 23 martie 1904-18 aprilie 1907. A fost distins cu ”Coroana Italiei” (1903) şi ”Legiunea de Onoare” (1908).

Spiru Haret a murit la 17 decembrie 1912, la Bucureşti.

O statuie a sa, realizată de sculptorul Ion Jalea în 1936, este amplasată în faţa Universităţii din Bucureşti, alături de statuile lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr şi Ion Heliade Rădulescu.

Spiru Haret-03

Lansarea Operelor lui Spiru Haret, vol. I-VI, în cadrul Târgului Internaţional ‘Gaudeamus’ — Carte de Învăţătură, ediţia a XVI-a (28 nov. 2009, Bucureşti)

O ediţie cu Operele lui Spiru Haret (vol. I-VI) a fost lansată în 2009, în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Târgului Internaţional ”Gaudeamus” – Carte de Învăţătură.

La 29 aprilie 2014 Spiru Haret a fost medaliat, post-mortem, pentru meritele sale deosebite în educaţie, în cadrul celei de-a IV-a Conferinţe Internaţionale de Educaţie a Adulţilor – ”Educaţia adulţilor în universităţi. Perspective regionale şi locale”. Placheta şi o medalie au fost acordate de “International Adult and Continuing Education Hall of Fame”, prin intermediul vicepreşedintelui Oklahoma University (SUA), prof.dr. James Pappas, în cadrul unui ceremonii organizate în Sala Mare a Primăriei Iaşi. (Text si foto: Agerpres)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *