Sfaturi greşite pentru dietă din partea guvernului

oua-bacon

Timp de două generaţii, americanii au mâncat mai puţine ouă şi alte produse de origine animală pentru că factorii de decizie politică le-au spus că grăsimile şi colesterolul sunt rele pentru sănătate. Acum, ambele dogme au fost demascate în succesiune rapidă, scrie “New York Times”.

Mai întâi, în toamna anului trecut, experţii din comisia care dezvoltă orientările dietetice ale ţării au recunoscut că au renunţat la dieta săracă în grăsimi. Joi, 19 februarie, raportul comisiei a fost lansat, cu o schimbare şi mai mare: se ridică bariera de lungă durată pentru colesterol, spunându-se că nu a existat “nicio relaţie apreciabilă” între colesterol şi colesterolul din sânge.

Americanii, se pare, au fost sfătuiţi inutil să evite gălbenuşurile de ou, ficatul şi crustaceele timp de zeci de ani. Noul ghid, primul care urmează să fie emis după cinci ani, va influenţa totul, de la prânzurile din şcoli până la sfatul referitor la dietă al medicilor.

Dar cum de s-au înşetat experţii aşa de rău? Desigur, industria alimentară a tulburat apele prin lobby-ul pe care l-a făcut. Dar problema principală este că politica nutriţională s-a bazat mult timp pe un fel de ştiinţă foarte slabă: studii epidemiologice sau “observaţionale”, în care cercetătorii supraveghează grupuri mari de oameni timp de mulţi ani. Însă chiar şi studiile epidemiologice cele mai riguroase suferă de o limitare fundamentală. În cel mai bun caz, acestea pot evidenţia numai o asociere, nu cauzalitatea. Datele epidemiologice pot fi folosite pentru a sugera ipoteze, dar nu pentru a le dovedi.

În loc să accepte că aceste dovezi sunt inadecvate pentru a le susţine sfaturile, oamenii de ştiinţă au supraevaluat importanţa studiilor lor.

O mare parte a datelor epidemiologice pe care s-au bazat sfaturile dietetice ale guvernului provin din studiile conduse de Şcoala de Sănătate Publică Harvard. În 2011, directorii de la Institutul Naţional de Ştiinţe Statistice au analizat multe dintre cele mai importante descoperiri de la Harvard şi au constatat că acestea nu au putut fi reproduse în studiile clinice.

Beef burger over white

Nu e de mirare că liniile directoare nutriţionale de lungă durată sunt acum contestate.

În 2013, recomadarea guvernului de a reduce aportul de sare (care este menţinută în raportul curent) a fost contrazisă de un studiu cu autoritate al unui institut de medicină. În plus, mai multe meta-analize recente au aruncat îndoieli serioase asupra susţinerii că grăsimile saturate au legătură cu bolile de inimă, susţinere pe care ghidul dietetic continuă să o afirme.

Ştiinţa nesigură ar trebui să nu ne mai ghideze orientarea noastră nutriţională. Căci reducerea cantităţilor de grăsimi şi de colesterol, aşa cum au făcut americanii cu conştiinciozitate, e posibil chiar să ne înrăutăţească sănătatea.

Am înlocuit felurile de mâncare bazate pe carne, ouă şi brânză (grăsimi şi proteine) cu mai multe cereale, paste şi legume, bogate în amidon (glucide). În ultimii 50 de ani, am redus aportul de grăsimi cu 25 la sută şi am crescut aportul de glucide cu mai mult de 30 la sută, potrivit unei analize recente a datelor guvernamentale. Ştiinţa arată recent tot mai mult că o dietă bogată în carbohidraţi (bogaţi în zaharuri) şi cereale rafinate creşte riscul de obezitate, diabet şi boli de inimă – mult mai mult decât o dietă bogată în grăsimi şi colesterol.

Nu înseamnă că autorităţile din sănătate nu au fost avertizate. “Nu acţionează pe baza unor dovezi ştiinţifice, ci pe baza unei idei plauzibile, dar netestate”, a avertizat chiar din anii ’80 dr. Edward H. Ahrens Jr., un specialist de vârf de la Universitatea Rockefeller şi un critic proeminent al doctrinei tot mai susţinute referitoare la grăsimile alimentare şi la colesterol. Însă, confruntat cu presiunea de a oferi o soluţie de urgenţă pentru valul crescător al bolilor de inimă, el s-a dovedit a fi Cassandra zilelor lui.

Astăzi, suntem gata să facem aceleaşi greşeli. Noul raport al comisiei recomandă eliminarea “cărnii macră” din lista de alimente sănătoase, precum şi renunţarea din nou la carnea roşie şi la carnea prelucrată. Cu mai puţine opţiuni pentru proteine, americanii vor fi încurajaţi, probabil, să mănânce mai mulţi carbohidraţi. Vor exista, de asemenea, implicaţii politice: carnea ar putea fi limitată în prânzurile şcolare şi în alte programe alimentare federale.

Este posibil ca o dietă în cea mai mare parte fără carne să fie sănătoasă pentru toţi americanii – dar tot aşa, din nou, s-ar putea să nu fie. Noi pur şi simplu nu ştim. Nu există studii clinice riguroase privind o astfel de dietă, şi, deşi există date epidemiologice pentru vegetarienii adulţi, nu există nimic pentru copii.

De la primele orientări nutriţionale care limitau grăsimile saturate şi colesterolul, lansate de către Asociaţia Americană a Inimii, în 1961, americanii au fost subiectul unui vast experiment necontrolat referitor la dietă, cu consecinţe dezastruoase. E nevoie de mai mult scepticism faţă de studiile epidemiologice şi de regândirea politicii nutriţionale de jos în sus.

Până atunci, ar fi mai înţelept să ne întoarcem la ceea ce a mers mai bine pentru generaţiile anterioare: o dietă care a inclus mai puţine cereale, mai puţin zahăr şi mai multe alimente de origine animală, cum ar fi carnea, lactatele pline de grăsimi şi ouăle. Ar fi un început decent. (Traducere şi adaptare după nytimes.com, Foto:  muscleandfitness.com, livescience.com)

One thought on “Sfaturi greşite pentru dietă din partea guvernului

  1. Balint Lidia

    America este tara cu cei mai multi obezi.Tot ce spun ei despre educatia alimentara nu as considera prea mult.Oricum,retin ca dieta e personalizata,in functie de metabolismul fiecaruia.Eu as manca putin din tot,eliminand cat mai mult posibil tara foamei ramasa in DNA-ul nostru.M-am mirat ca nimeni nu a vorbit in aceasta sinteza de articole de verzaturi,fundamentale intr-o dieta completa.Sanatate multa!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *