Mp3

Serbia este vizitată anual de peste un milion de turişti

Serbia-03

Republica Serbia sărbătoreşte la 15 februarie Ziua Statalităţii.

Această dată marchează două evenimente importante din istoria Serbiei, comemorarea începutului revoltei anilor 1804-1813 condusă de Đorđe Petrović (cunoscut şi sub denumirea de Karađorđe – „George cel Negru”) şi promulgarea primei Constituţii a Serbiei de către Marea Adunare Naţională din Kragujevac în 1835, potrivit site-ului oficial srbija.gov.rs.

Situată în sud-estul Europei, teritoriul ei cuprinde partea de sud a Câmpiei Panonice şi partea centrală a Peninsulei Balcanice. Zona continentală a Serbiei este bogată în munţi, păduri, câmpii, văi, lacuri şi râuri, dintre care cele mai importante sunt Dunărea, Morava, Sava şi Tisa.

Printre bogăţiile naturale ale ţării se numără şi peşteri impresionante de calcar, resurse minerale şi termale, având o mulţime de parcuri naţionale, precum Djerdap, Fruska Gora, Kopaonik, Tara şi Muntele Sar.

Independenţa Serbiei a fost recunoscută de către marile puteri la Congresul de la Berlin din 1878. La 1 decembrie 1918, Serbia a intrat în componenţa Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. După preluarea puterii de către comunişti, în 1943 s-a format Federaţia Democrată a Iugoslaviei, transformată în 1946 în Republica Populară Federativă a Iugoslaviei, apoi în 1963 în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Serbia-05

Disoluţia acesteia a început în 1991, când rând pe rând Slovenia, Croaţia, Republica Macedonia, Bosnia şi Herţegovina şi-au declarat independenţa. Noua entitate rezultată a fost Republica Federală Iugoslavia, formată din Serbia şi Muntenegru. Între anii 2003 şi 2006, RFI s-a redenumit Uniunea Serbia şi Muntenegru, care s-a desfiinţat în iunie 2006 prin declaraţia de independenţă a Muntenegrului.

La 5 iunie 2006, Serbia şi-a declarat şi ea independenţa, luând fiinţă actualul stat: Republica Serbia potrivit www.mae.ro.

Serbia-04

Serbia a dat nume importante în ştiinţă, artă şi cultură. Pentru a le face cunoscute mai uşor realizările, aceste personalităţi au fost incluse pe lista cu 100 cei mai renumiţi sârbi. Lista a fost întocmită în 1993 de către o comisie de experţi ai Academiei Sârbe de Știinţe şi Arte, care a publicat apoi o carte intitulată „The 100 Most Famous Serbs”. Numeroase personalităţi din istoria recentă au fost, de asemenea, adăugate listei.

Între acestea se numără: Nikola Tesla, fizician american de origine sârbă, Milan Stanković, cântăreţ, Milan Jovanović şi Milan Perendija, fotbalişti, Mileva Marić, fizician, Mihajlo Pupin, fizician şi chimist, Novak Đoković, jucător de tenis, Miroslav Nikolić regizor.

Serbia-02

Turiştii care vin anual, în Serbia, trec de un milion de persoane. Aceştia sunt atraşi de numeroasele zone şi obiective turistice, precum Cetatea Kalemegdan, Centrul de conferinţe „Sava”, Monumentul eroului necunoscut, numeroase biserici, în special în Kosovo, sau staţiuni balneoclimaterice (Vrnjacka Banja, Soko Banja, Niska Banja). Un important obiectiv istoric şi turistic este situl antic arheologic Felix-Romuliana.

O importantă atracţie este defileul Djerdap, o vale de râu constituită din patru defilee. De asemenea turiştii vin în Serbia pentru practicarea sporturilor de iarnă în jurul masivelor Kopaonik, Jastrebac, Zlatibor.

Djerdap-Serbia

La acestea se adaugă ospitalitatea şi căldura locuitorilor acestei ţări. Atunci când se întâlnesc oamenii de aici au obiceiuri proprii de exprimare a sentimentelor. Se obişnuieşte o strângere de mână, care se face cu mâna dreaptă, în momentul prezentării unei persoane, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Sărutul nu este catalogat ca o necesitate la întâlnirea pentru prima dată dintre două persoane, dar când relaţia a dezvoltat o minimă afecţiune, sărutul de trei ori pe obraji este la ordinea zilei, în Serbia.

Arta culinară a atrage şi ea din ce în mai mulţi turişti dornici să experimenteze. În mod tradiţional, în Serbia medievală existau doar două mese care se serveau pe parcursul unei zile. Micul dejun a fost introdus mai târziu sub influenta vesticilor. Până la sfârşitul secolului al XX-lea, oamenii mâncau în special supe, ciorbe, tocăniţă de ardei şi gulaş.

Mesele sunt bogate şi savuroase, astăzi, în mod normal trei mese pe zi, masa de prânz fiind cea mai îmbelşugată. În Serbia, toasturile sunt de obicei realizate cu coniacul tradiţional (rakija). Mâncarea este condimentată, uneori grasă, completată cu deserturi bogate în nuci, ouă şi unt. Preparatele din carne, în special cele din carne de porc, predomină bucătăria naţionala sârbească, precum antricot fiert cu hrean, porc în sos, friptura Karadjordje, culbastija (friptura de porc în stil sârbesc), Leskovac muckalica (carne mixtă), raznjici (frigărui), pljeskavice (burger din carne tocată făcută la gratar).

tulumbe-Serbia

Cea mai importantă influenţă asupra bucătariei sârbeşti au avut-o turcii. Majoritatea specialităţilor din bucătăria sârbească de astăzi sunt inspirate din specialităţi turceşti modificate în timp, iar influenţa bucătăriei austro-ungare se resimte mai ales în Vojvodina.

Plăcinte, baclava, tulumbe (prăjituri tradiţionale) şi specialităţi din miel şi oaie sunt caracteristice zonei Kosovo. Regiunea Vojvodina a împrumutat însă trăsături ale bucătăriei austro-ungare: mâncăruri în aluat, pateuri, tăiţei, checuri cu diferite umpluturi (buhtle) şi găluşte. Kajmak-ul, un produs lactat, este una dintre rarele specialităţi autentice sârbeşti, recomandat mai ales în regiunea Cacak.

Prăjiturile tradiţionale sârbeşti includ plăcinte de mere şi cireşe, prăjituri cu griş, salcici (cornuleţe), kiflice cu vanilie (biscuiţi cu vanilie în formă de lună). Gibanica, prăjitura în straturi cu diverse umpluturi, precum seminţe de mac, varză, spanac, dovleac sau griş, ocupă un loc special în bucătăria tradiţională sârbească. Aluatul din gibanica tradiţională se pregătea, în trecut, manual şi se cocea în cuptorul pe bază de lemne. Sufleuri şi numeroase alte tipuri de prăjituri bogate în ingrediente precum ouă, unt, ciocolată şi nuci, completează savuroasa bucătărie sârbească. (Text: Agerpres, Foto: magelan.rs, pinterest.com, tourist-destinations.com, panoramic-serbia.com, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *