Sankt Petersburg înseamnă mai mult decât Ermitaj

sankt-petersburg-04

Oraşul rus Sankt Petersburg a fost ales în weekendul trecut, de World Travel Awards, “cea mai bună destinaţie culturală” în 2016, premiu echivalent cu un ”Oscar” în domeniul turismului.

Al doilea oraş al Rusiei, care va găzdui finala Cupei confederaţiilor FIFA din 2017 şi a doua semifinală a Cupei Mondiale de Fotbal din 2018, a devansat alte metropole precum Beijing, Londra, Paris, Rio de Janeiro, Roma, Veneţia, New York sau Sydney.

Dar prin ce atrage turiştii fosta capitală a Imperiului Rus, care în septembrie a primit pentru a doua oară consecutiv şi titlul de cea mai bună destinaţie din Europa din partea World Travel Awards?

Centru cultural global, Sankt Petersburg este mai mult decât oraşul ce găzduieşte Muzeul Ermitaj sau Baletul Kirov. Cu o istorie extrem de bogată, tradiţii vechi de secole şi un viitor luminos, această destinaţie fascinantă este construită pe mai mult de 45 de insule şi a fost modelată în stilul francez de unii dintre marii arhitecţi ai lumii, scrie World Travel Awards pe site-ul său.

“Sankt Petersburg este unul dintre cele mai renumite oraşe din lume, iar aceasta este o oportunitate fantastică să-şi ocupe locul său de drept ca destinaţie turistică de top”, a declarat preşedintele World Travel Awards, Graham Cooke, în cadrul ceremoniei desfăşurate la 3 decembrie, la The Sun Siyam Iru Fushi în Maldive.

“Oraşul nostru este capitala turistică culturală nu doar a Rusiei, ci a lumii. Patrimoniul cultural al oraşului nostru este moştenirea întregii lumi. Acest premiu este un mare cadou de Crăciun pentru toţi locuitorii din Sankt Petersburg şi pentru toţi ruşii. În acelaşi timp, este o invitaţie caldă pentru a vizita oraşul nostru minunat în timpul acestei vacanţe de Crăciun”, a declarat Lev Kuznetsov, director general adjunct la Biroul de informare pentru turism din Sankt Petersburg.

Sunt sigur că o vizită în oraşul nostru va deveni pentru toată lumea una dintre cele mai memorabile experienţe din viaţă”, a mai spus Kuznetsov, adăugând că anul viitor promite să devină un an de top în ceea ce priveşte numărul de vizitatori în Sankt Petersburg, care în plus va găzdui în vara lui 2017 ceremonia de gală a World Travel Awards Europe.

Business Insider face o trecere în revistă a câtorva dintre obiectivele care fac din Sankt Petersburg o destinaţie ideală pentru turişti.

Palatul de Iarnă

sankt-petersburg-01

Cunoscut sub numele de Muzeul Ermitaj, acesta se află în Piaţa Palatului, piaţa principală din Sankt Petersburg. Din 1760, Palatul de Iarnă a fost reşedinţa principală a ţarilor ruşi. Situat magnific pe malul râului Neva, acest palat în stil baroc este, probabil, cea mai impresionantă atracţie a oraşului.

Palatul verde şi alb cu trei etaje este o minune a arhitecturii baroce şi se mândreşte cu 1.786 de uşi, 1.945 de ferestre şi 1.057 de săli şi camere decorate elegant şi generos, dintre care multe sunt deschise publicului. Palatul de Iarnă a fost construit între 1754 şi 1762 pentru împărăteasa Elisabeta, fiica lui Petru cel Mare.

Din păcate, Elisabeta a murit înainte de finalizarea construcţiei şi numai Ecaterina cea Mare (a II-a) şi succesorii ei au putut să se bucure de interioarele somptuoase. Muzeul a fost înfiinţat în 1764, când Ecaterina cea Mare a cumpărat o colecţie de 255 de tablouri de la un negustor din Berlin şi a hotărât să le expună la palat. Astăzi, muzeul are peste 2,7 milioane de exponate şi prezintă o gamă diversă de artă şi artefacte din întreaga lume şi dintr-o lungă perioadă istorică (din Egiptul antic până în Europa începutului de secol 20).

Colecţiile de la Ermitaj includ opere ale lui Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael şi Titian, o colecţie unică de Rembrandt şi Rubens, numeroase opere impresioniste franceze de Renoir, Cezanne, Manet, Monet şi Pissarro, numeroase tablouri de Van Gogh, Matisse, Gauguin şi mai multe sculpturi de Rodin. Muzeul Ermitaj are o ofertă atât de mare şi de diversă, încât trebuie să constituie o oprire esenţială pentru toţi cei interesaţi de artă şi istorie. Experţii spun că, dacă ar trebui să petrecem un minut pentru a privi fiecare exponat, ar fi nevoie de 11 de ani pentru a le vedea pe toate, conform saint-petersburg.com.

Podul Palatului

sankt-petersburg-05

Cu toate că este doar o creaţie secolului XX, Podul Palatului este, fără îndoială, una dintre cele mai faimoase atracţii din Sankt-Petersburg şi este literalmente de neratat pentru cei mai mulţi vizitatori în oraş, care se vor trezi trecând continuu podul pentru a se deplasa între Piaţa Palatului, unde se află Ermitajul, şi numeroasele atracţii istorice de pe insula Vasilevskiy. Istoria Podului Palatului datează din 1901, când a fost anunţat un concurs de desene pentru un pod permanent.

Până atunci, această legătură vitală între două dintre cele mai vechi secţiuni ale oraşului era asigurată cu vaporul sau printr-un pod de pontoane de 50 de metri în aval, o moştenire a interdicţiei lui Petru cel Mare de a se construi un pod în noua sa capitală (el crezând că acest lucru ar încuraja oamenii să devină marinari competenţi). A fost nevoie de opt ani pentru juriu pentru a alege un câştigător. Juraţii au optat pentru proiectele prezentate de Andrey Pshensitsky, proaspăt absolvent al Institutului de inginerie din Sankt Petersburg. Construcţia a început în 1912.

Biserica Învierii lui Hristos (numită şi catedrala sângelui vărsat)

sankt-petersburg-07

Aşezământul se află în locul unde ţarul Alexandru al II-lea (1855-1881) a fost asasinat în martie 1881. După ce a preluat puterea în 1855, în urma înfrângerii dezastruoase a Rusiei în războiul din Crimeea împotriva Marii Britanii, Franţei şi Turciei, Alexandru al II-lea a iniţiat o serie de reforme. În 1861 a eliberat iobagii şi a realizat un program riguros de reforme judiciare, urbane şi militare ce nu mai fuseseră niciodată aplicate în Rusia.

Acestea i-au atras în a doua parte a domniei o serie de atentate din care abia a supravieţuit, inclusiv o explozie în Palatul de Iarnă şi deraierea unui tren. Alexandru al II-lea a fost în cele din urmă asasinat în 1881 de către un grup de revoluţionari, care au aruncat o bombă asupra trăsurii regală. În locul respectiv a fost ridicată această biserică, a cărei construcţie a fost finanţată aproape în întregime de către familia imperială şi de mii de donatori privaţi.

Atât interiorul, cât şi exteriorul bisericii sunt decorate cu mozaicuri incredibil de detaliate, proiectate şi create de cei mai importanţi artişti ruşi ai epocii. Biserica a fost închisă în anii 1930, când bolşevicii au dus o ofensivă împotriva religiei şi au distrus bisericile din întreaga ţară. Ea a rămas închisă şi în curs de restaurare timp de peste 30 de ani şi a fost în cele din urmă redeschisă în 1997, în toată gloria de odinioară. Panorama asupra bisericii din Nevsky Prospekt este absolut uluitoare. Este interesant faptul că, în ciuda unui stil foarte evident rusesc, arhitectul său principal, A. Parland, nu s-a născut în Rusia.

Catedrala Sf. Isaac

sankt-petersburg-06

A fost iniţial biserica principală a oraşului şi cea mai mare catedrală din Rusia. A fost construită între 1818 şi 1858 de arhitectul de origine franceză Auguste Montferrand, pentru a fi drept una dintre cele mai impresionante repere ale capitalei imperiale ruse. 180 de ani mai târziu, domul aurit al catedralei încă domină orizontul din Sankt-Petersburg. Cu toate că este considerabil mai mică decât nou reconstruita biserică Hristos Mântuitorul din Moscova, se mândreşte cu interioare mult mai impresionante.

Faţadele catedralei sunt decorate cu sculpturi şi coloane de granit masiv (realizate din piese unice de granit roşu), în timp ce interiorul este decorat cu icoane din mozaic incredibil de detaliate, picturi şi coloane realizate din malahit şi lapis lazuli. Biserica, concepută pentru a găzdui 14.000 de credincioşi aflaţi în picioare, a fost închisă la începutul anilor 1930 şi redeschisă ca muzeu. În prezent, sunt organizate servicii religioase doar la ocazii ecleziastice majore.

Palatul Ecaterina sau Palatul de Vară

sankt-petersburg-02

A fost numit după Ecaterina I, soţia lui Petru cel Mare, care a condus Rusia timp de doi ani după moartea soţului ei. Iniţial o clădire modestă cu două etaje, comandată de Petru pentru Ecaterina în anul 1717, Palatul Ecaterina îşi datorează măreţia fiicei lor, împărăteasa Elisabeta, care a ales Țarskoe Selo ca reşedinţa sa de vară. Începând din 1743, clădirea a fost reconstruită de patru arhitecţi diferiţi, înainte ca Bartholomeo Rastrelli, arhitectul-şef al Curţii Imperiale, să fie instruit să reproiecteze complet clădirea pe o scară care să rivalizeze cu Palatul Versailles.

Palatul rezultat, finalizat în 1756, are aproape 1 km în circumferinţă, faţade alb-albastru şi numeroase sculpturi aurite, cariatide şi pilaştri — toate proiectate de sculptorul german Johann Franz Dunker, care a lucrat cu Rastrelli la interioarele originale ale palatului. În timpul domniei Elisabetei a fost nevoie de 100 de kilograme de aur pentru a decora exterioarele palatului, un exces care a fost deplâns de Ecaterina cea Mare, atunci când a descoperit fondurile de stat şi private generos cheltuite pentru clădire.

Palatul Peterhof (Petrodverts)

sankt-petersburg-03

La fel ca Palatul Ecaterinei, Palatul Peterhof a fost iniţial comandat de Petru cel Mare. Edificiul principal a fost ridicat în perioada cuprinsă între anii 1714 şi 1721 de către arhitectul Jean Baptiste le Blond, care urmat întocmai indicaţiile ţarului rus. Clădirea a fost abandonată după moartea sa, în 1725, până când fiica sa, împărăteasa Elisabeta, a preluat construcţia în 1740. Aceasta a angajat acelaşi arhitect care a lucrat la Palatul de Vară.

Construcţia de la Peterhof, în galben şi alb, a fost extinsă, fiind înconjurată de zeci de fântâni superbe, grădini şi statui aurite, întregul complex fiind numit Versailles-ul rusesc.

Interioarele au suferit şi ele modificări, fiind redecorate în stil baroc, dar camera de studiu a ţarului a rămas intactă. În interior se remarcă Sala de Bal, cea mai frumoasă şi mai spaţioasă, ai cărei pereţi sunt formaţi din ferestre şi oglinzi ce creează iluzia optică de spaţiu mai mare, precum şi Sala Picturilor, alcătuită dintr-o vastă expoziţie de portrete, dar şi două camere de studiu decorate în stil chinezesc.

Dom Knigi (Casa Cărţii)

sankt-petersburg-08

Cea mai mare şi mai faimoasă librărie din Sankt Petersburg ocupă una dintre cele mai frumoase clădiri de pe Nevski Prospekt, principalul bulevard al oraşului. Construcţia este o capodoperă a arhitecturii Art Nouveau ( începutul secolului 20). Iniţial în acel loc s-a aflat o şcoală de echitaţie, care a ars şi a fost înlocuită de clădiri rezidenţiale de trei etaje în anii 1850. În 1902, parcela de teren a fost cumpărată de către Singer Manufacturing Company, producătorul de renume mondial de maşini de cusut. Compania a dorit o clădire zgârie-nori similară cu cea construită pentru sediul său din New York, însă codurile stricte de construcţie din Sankt Petersburg impuneau că nicio clădire nu poate fi mai înaltă de 23,5 metri la cornişă.

În ciuda acestor limitări, arhitectul Pavel Syuzor a reuşit să creeze o clădire elegantă, în mod suprem, care a capturat spiritul epocii şi a prezentat o serie de inovaţii tehnologice. Aceasta a fost prima clădire din Sankt Petersburg pentru care s-a utilizat un cadru metalic ce a făcut posibile ferestrele imense de la parter. O altă premieră pentru Sankt Petersburg a fost atriumul acoperit cu sticlă, iar clădirea a fost dotată cu cele mai recente ascensoare, încălzire şi aer condiţionat şi un sistem automat de curăţare a zăpezii de pe acoperiş. Dom Knigi, principala librărie de stat, a fost deschisă în clădire în 1938.(Text: Agerpres, Foto: visit-petersburg.ru)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *