Mp3

Salina Turda

Salina-Turda-01

Salina Turda este situată în zona Durgău-Valea Sărată, care face parte, alături de microdepresiunea băile Sărate, din Situl Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche, municipiul Turda, judeţul Cluj.

În cadrul ariei protejate, se dezvoltă pe suprafeţe extinse (140 ha) o vegetaţie halofilă specifică zonelor, în care există zăcăminte mari de sare.

Zăcământul de sare se întinde din Depresiunea Maramureş până la Ocna Sibiului incluzând Turda şi Ocna Mureş, pe o suprafaţă de 45 kmp şi are o adâncime de 1.200 m. Conţinutul în clorură de sodiu este în jurul valorii de 99%, iar întregul zăcământ este estimat la aproape 39.000 milioane tone. La suprafaţă, sarea este pură, cristalizată, cu granule mari, iar, în adâncime, are unele intercalaţii de şisturi argiloase şi nisip fin alături de pietriş.

Primul document care atestă existenţa unei exploatări de sare la Turda este datat 1 mai 1271, fiind emis de cancelaria maghiară. Prin actul menţionat, se dăruia capitlului din Transilvania “ocna de sare de la Turda”. În trecut, exploatarea era organizată în aşa-numitele Cămări de Sare.

Acestea erau de două tipuri: unele care făceau exploatare, depozitare şi transport până la apă, iar altele efectuau transportul pe apă şi vânzarea sării. Salina Turda a început să decadă, începând cu 1840, datorită concurenţei tot mai puternice a salinei de la Ocna Mureş. După Primul Război Mondial, exploatarea sării a devenit monopol de stat, însă productivitatea scăzută a dus la închiderea sa în 1932.

Salina-Turda-02

Salina Turda a fost redeschisă în 1992, pentru turişti şi pentru pacienţii cu boli respiratorii, mediul salin şi concentraţia optimă de aerosoli din galerii fiind recunoscute pentru efectele benefice. Până la finalizarea proiectului de modernizare a salinei, accesul turiştilor în salină se făcea prin galeria de transport Franz Josef.

Săpată între anii 1853-1871, această galerie orizontală avea scopul de a uşura şi ieftini transportul sării la suprafaţă. La terminarea ei avea 780 metri, dar până la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost prelungită cu încă 137 metri.

Mina Rudolf, adâncă de 42 metri, lată de 50 şi lungă de 80 metri, este ultimul loc în care sarea a fost exploatată la Turda. Prin compartimentul de acces, 172 de trepte conduc vizitatorii spre vatra minei.

Astfel, se coboară 13 “etaje”, la fiecare pod de odihnă fiind marcat, în perete, anul în care a fost exploatat nivelul respectiv. Pe tavanul nord-vestic s-au format de-a lungul anilor stalactite de sare. Viteza de creştere a acestora este de circa 2 cm/an, iar lungimea maximă până la care se dezvoltă este de aproximativ 3 metri.

Mina Terezia este o mină de formă conică (mină clopot), cu dimensiuni impresionante: 90 metri înălţime şi 87 metri diametru. Adâncimea de la gura puţurilor până la baza minei este de 112 metri. Aici există o “cascadă de sare”, un lac subteran (cu o adâncime cuprinsă între 0,5 şi 8 metri, fiind extins pe aproximativ 80% din suprafaţa vetrei camerei de exploatare), stalactite şi eflorescenţe de sare. În 1880, exploatarea sării în această cameră a fost sistată.

În puţul “Anton”, extracţia a atins adâncimea de 108 metri, dar a fost sistată în 1862, din cauza conţinutului ridicat de argilă al sării. Este o cameră de exploatare izolată, fără galerii de legătură spre celelalte lucrări miniere din Salina Turda.

Salina-Turda-03

În anul în care exploatarea sării la Turda a fost sistată, o serie de lucrări miniere erau în faza de pregătire a camerei de exploatare Gizela. Zona preabataj este situată la -15 metri faţă de nivelul galeriei de transport şi constituie o rezervaţie geologică, accesul turiştilor nefiind permis aici. Infiltraţiile de apă au determinat depunerea de eflorescenţe şi formarea de stalactite, iar în lacul care acoperă parţial vatra camerei s-au format cristale de sare.

În perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2010 au avut loc lucrări de modernizare ale Salinei Turda. A fost reamenjată mina Rudolf, în care a fost construit un amfiteatru cu 80 de locuri, pentru concerte şi audiţii muzicale, un teren de minigolf şi un altul de sport. Punctul de atracţie al galeriei este un lift ultramodern, din care poate fi admirată întreaga panoramă pe care o oferă acest mare spaţiu al salinei.

O altă etapă a vizat mina Terezia, unde a fost amenajat un debarcader, iar în mina Gizela a fost amenajată sala Staţionar pentru tratament balnear cu aerosoli naturali. (Text: Agerpres, Foto: salinaturda.eu, commons.wikimedia.org, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *