Revoluţia din 1989: 16-20 decembrie – Timişoara

revolutia-1989-02

Anul 1989 a fost marcat, la nivel internaţional, de un val de evenimente care au condus la căderea, rând pe rând, a regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est.

România a fost singura ţară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi.

Perioada dintre 16 şi 20 decembrie 1989 a cuprins evenimente cunoscute sub denumirea de “Revoluţia de la Timişoara”.

Înainte de evenimentele de la Timişoara, declanşate la 16 decembrie 1989, la Iaşi, un grup de oponenţi ai regimului Ceauşescu, a avut o tentativă de organizare a unui protest, în Piaţa Unirii, la care urmau să participe intelectuali, studenţi, dar şi muncitori.

16 DECEMBRIE 1989: Mai mulţi credincioşi reformaţi din Timişoara demonstrează paşnic, în jurul bisericii reformate din Piaţa Maria, împotriva unei decizii judecătoreşti prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la ea participând studenţi, muncitori, precum şi alţi locuitori ai oraşului.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi şi se strigă “Jos cu Ceauşescu!”. O parte a mulţimii merge spre Căminele Studenţeşti pentru a aduna noi demonstranţi. Se ajunge şi la sediul PCR unde au loc altercaţii cu autorităţile şi unde se efectuează şi primele arestări. Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.




17 DECEMBRIE 1989: Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă, în legătură cu manifestaţiile din Timişoara, că a dat ordin să se tragă.

“Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea! În Timişoara a fost atacat şi sediul. Nu s-a reacţionat, s-a întors şi obrazul celălalt, de parcă ar fi fost Iisus Hristos. Începând de astăzi toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv miliţia, trupele de securitate, unităţile de grăniceri, vor purta armament de luptă, inclusiv gloanţe! Fără discuţie! Cu respectarea regulamentelor şi normelor legale de somaţie, conform legilor, Constituţiei. Dar oricine atacă un ofiţer, un soldat, trebuie să primească riposta. Oricine intră într-un consiliu popular, într-un sediu de partid sau sparge un geam la un magazin trebuie să primească riposta imediat! Niciun fel de justificare! Umanismul nu înseamnă pactizare sau capitulare în faţă cu duşmanii! Umanismul înseamnă apărarea poporului, integrităţii ţării şi socialismului!”, a precizat Ceauşescu, în cadrul teleconferinţei.

În oraş se aud primele focuri de armă, de seara până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele Catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: “Jos Ceauşescu!, Libertate! Vrem o ţară liberă!”.

18 DECEMBRIE 1989: În timp ce Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara magazinele au vitrinele sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

Un grup de 30 de tineri iese în faţa Catedralei din Timişoara să repete colinde şi alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

Are loc o şedinţă convocată de generalul Constantin Nuţă în urma căreia s-au stabilit condiţiile derulării operaţiunii “Trandafirul”, care a constat în transportarea a 43 de cadavre de la Timişoara la Bucureşti şi incinerarea lor, pentru a şterge urmele represiunii.

revolutia-1989-01

19 DECEMBRIE 1989: După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei.

Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile oraşului, militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează sloganul: “Armata e cu noi!”. La ora 11.00, prim-secretarul Radu Bălan este reţinut de muncitorii de la fabrica Elba. Ulterior, generalul Ștefan Guşe se va prezenta în faţa muncitorilor fabricii, dar în urma primirii ostile, se retrage.

40 de cadavre ale unor victime ale represiunii, neidentificate, din Timişoara sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul “Cenuşa”.

20 DECEMBRIE 1989: Demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, coloane de muncitori (100.000-150.000) din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşe ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. La scurt timp, forţele de ordine din subordinea ministerului de Interne se retrag datorită numărului mare de manifestanţi.

revolutia-1989-03

În jurul orei 13.00 coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor.

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că “elemente huliganice… au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”. Totodată, Ceauşescu dă vina pe “agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”. (Text si foto: Agerpres)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *