Republica Liberia: repere geografice şi gastronomie

Liberia-05

Liberia, cea mai veche republică din Africa, sărbătoreşte Ziua naţională la 26 iulie, data proclamării independenţei, în 1847.

Repere geografice

Statul este situat în vestul Africii, pe coasta Oceanului Atlantic, învecinându-se cu Sierra Leone, la vest, cu Guineea, la nord, cu Coasta de Fildeş, la est şi cu Oceanul Atlantic, la sud. Potrivit site-ului www.mae.ro, acesta este locul de întoarcere al sclavilor afro-americani, care a început în anul 1822, Republica Liberia fiind creată în 1847.

Relieful Liberiei este variat, cu regiuni fiziogeografice distincte, dispuse paralel cu linia de coastă. Câmpia litorală, care se întinde pe o lungime de aproximativ 560 km, este joasă, de până la 50 metri peste nivelul mării, şi îngustă, nedepăşind 40 km lăţime, notează site-ul www.britannica.com.

Liberia-07

Această regiune este nisipoasă, presărată cu lagune, cu mlaştini cu mangrove şi cu câteva promontorii stâncoase, dintre care cele mai înalte sunt Cape Mount, cu o altitudine de aproximativ 305 metri, situat în nord-vest, Cape Mesurado, lângă capitala Monrovia, şi Cape Palmas, în sud-est. Din cauza valurilor puternice, zona este greu accesibilă, cu excepţia oraşelor-port Monrovia, Buchanan, Greenville, Harpor ş.a.

Paralel cu linia de coastă, se întinde o regiune deluroasă, de aproximativ 32 km lăţime şi cu o altitudine de aproximativ 90 de metri, doar pe alocuri atingându-se 150 metri. Zona este prielnică pentru agricultură şi silvicultură.

În spatele acestei regiuni deluroase, se desfăşoară un podiş bazaltic, cu câteva vârfuri muntoase, ce au altitudini între 180 şi 305 metri, pe alocuri ajungându-se la 600 metri. Platoul este străbătut de numeroase râuri paralele, care taie adânc podişul şi care formează cascade.

Potrivit www.worldatlas.com, cel mai lung râu al ţării este Cavalla, de 515 km. Numele i-a fost dat de către navigatorii portughezi din secolul al XV-lea, după specia de peşti cavala descoperită la gura de vărsare în Oceanul Atlantic. Alte râuri importante sunt Mano, Lofa, St. Paul, St. John şi Cestos, toate vărsându-se în Atlantic.

Liberia-08

În partea de nord, se află un sector muntos, ce se întinde până la graniţa cu Guineea, cu vârfurile Wuteve, de 1.440 metri, şi Nimba, de 1.752 metri, acesta din urmă fiind împărţit, însă, cu statele vecine, Guineea şi Coasta de Fildeş, potrivit site-ului www.worldatlas.com.

Clima este tropical musonică, având două anotimpuri, unul ploios, între lunile noiembrie şi aprilie, şi unul secetos, între mai şi octombrie. Temperaturile sunt ridicate, cu variaţii mici pe parcursul anului, media fiind de 27 grade Celsius, foarte rar depăşindu-se extremele de peste 36 grade Celsius sau sub 20 de grade Celsius, notează site-ul www.encyclopedia.com. Sezonul ploios variază în intensitate şi începe mai devreme în regiunea de coastă, aici înregistrându-se şi cantităţi mai mari de precipitaţii. Partea centrală a ţării este, însă, caracterizată de zile mai călduroase, dar plăcute, şi de nopţi mai răcoroase, în sezonul secetos.

Vegetaţia este specifică pădurilor tropicale şi savanei. Liberia, împreună cu ţările vecine Sierra Leone şi Coasta de Fildeş, cuprinde cele mai mari păduri sempervirescente africane. Există aproximativ 235 de specii de copaci, dintre care cele mai întâlnite sunt copacul de bumbac, arborele de cola, care produce nuci de cola, şi palmierii din care se extrage uleiul de palmier, cel mai folosit pe continentul african.

Liberia-06

De aici este originar şi arborele de cauciuc sălbatic (specia Funtumia elastica), dar în prezent, pentru obţinerea cauciucului în scopuri comerciale, se cultivă specia Hevea brasiliensis. În ceea ce priveşte cafeaua, în trecut era folosit soiul Coffea liberica, dar în prezent este preferat Coffea robusta.

Printre pomii fructiferi pe care îi putem întâlni în Liberia, se remarcă citricele, papaya, mango, avocado, ananas, dar şi specia Annona glabra, căreia i se mai spune şi mărul aligator, pentru că aligatorii americani îi mănâncă fructele. De asemenea, în Liberia se cultivă cassava, bumbac, cacao sau orez, crescut pe terenuri uscate, notează www.encyclopedia.com.

Liberia-04

În ceea ce priveşte fauna ţării, aceasta este bogată, specifică zonelor tropicale. Elefanţii şi bivolii africani, pe vremuri foarte răspândiţi în Liberia, se întâlnesc acum într-un număr din ce în ce mai mic. În schimb, în zona centrală a ţării trăiesc mai multe specii de antilope, iar în păduri pot fi văzuţi lemuri şi maimuţe. De asemenea, în unele zone poate fi întâlnită musca ţeţe, iar ţânţarii sunt extrem de răspândiţi. Din cele aproximativ 15 specii de şerpi, majoritatea sunt veninoşi, iar termitele construiesc structuri cu adevărat impozante pe întreaga suprafaţă a ţării. Dintre speciile de păsări care trăiesc în Liberia, se disting pasărea rinocer, bibilica, egreta, flamingo, ciocănitoarea şi pasărea ţesător.

Gastronomie

Bucătăria ţării reflectă tradiţiile culinare vest-africane, cu puternice influenţe din gastronomia specifică a Statelor Unite, îndeosebi cea din sud, Liberia fiind locul de întoarcere al sclavilor afro-americani eliberaţi, începând cu anul 1822.

Gastronomia liberiană se bazează, în principal, pe consumul de orez şi alte legume cu conţinut mare de carbohidraţi, fructe tropicale, legume şi peşte. Mulţi locuitori cultivă ei înşişi orez, trestie de zahăr sau casava. Orezul se consumă cel puţin de două ori pe zi, cel străin, denumit ”pasava”, fiind considerat mult mai bun decât cel local. Pentru prepararea mâncării se foloseşte îndeosebi uleiul de palmier. Frunzele de casava şi cele de cartofi se fierb, iar din ele se prepară o mâncare asemănătoare celei de spanac.

Liberia-01

Potrivit www.foodbycountry.com, una dintre garniturile preferate de liberieni este ”fufu”, de o consistenţă păstoasă, care se prepară din orez, casava, cereale, banane sau ignama, o legumă foarte asemănătoare cu cartoful dulce. Acestea sunt măcinate, apoi fierte în puţină apă şi amestecate până ce ajung la consistenţa dorită. De obicei, fufu se serveşte cu o supă condimentată, făcută din carne de vită, de cod sau alt tip de peşte. La foarte multe feluri de mâncare se adaugă ardei iute, dar se foloseşte şi ardeiul roşu atât ca şi condiment, cât şi drept conservant.

Un alt fel de mâncare preferat este sosul palava, făcut, în mod tradiţional, din bame, carne, mai ales peşte, şi ulei de palmier. La mare căutare este şi orezul Jollof, preparat cu carne de pui, de vită, bacon şi legume.

Liberia-02

Întotdeauna, când se aşază la masă, liberienii îşi dau mâna, strângând degetul mijlociu de la mâna dreaptă a celeilalte persoane, tradiţie ce îşi are originea din perioada sclaviei, când stăpânii le rupeau câte un deget sclavilor, pentru a-şi marca, astfel, dreptul de proprietate asupra lor. Această strângere de mână tradiţională din zilele noastre simbolizează eliberarea lor din sclavie. După ce toată lumea s-a aşezat la masă, bucătarul aduce toate felurile de mâncare odată şi rămâne şi el la masă până la sfârşit.

Liberia-03

Toate felurile de mâncare rămân aşezate pe masă până la final. Majoritatea liberienilor mănâncă direct cu mâna. O masă tipică liberiană conţine fufu, servit cu unt de palmier şi sos palava, tocăniţă de carne sau un amestec de diferite tipuri de carne, peşte şi legume verzi, orez Jollof sau ciorbă de vită. La desert, se serveşte pâinea din făină de orez sau o budincă din cartof dulce. Una dintre băuturile preferate în timpul mesei este berea cu ghimbir. Cafeaua se serveşte doar la ocazii speciale.

În capitala Monrovia, există câteva restaurante moderne, dar în celelalte localităţi sunt doar nişte localuri mai mici care oferă tocăniţe şi fufu. Mâncarea este preparată, de regulă, afară. (Text: Agerpres, Foto: tasteofliberia.com, pinterest.com, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *