Republica Indonezia: istorie, turism şi gastronomie

Indonezia-10

Republica Indonezia sărbătoreşte Ziua Naţională la 17 august. Potrivit www.mae.ro, independenţa a fost proclamată la 17 august 1945, prin crearea de către liderul mişcării de eliberare, generalul Soekarno, a unei republici în insulele Java şi Sumatra.

În perioada 1945-1949 s-a desfăşurat războiul de eliberare colonială. La 27 decembrie 1949, Olanda a recunoscut independenţa Indoneziei. În august 1950 a fost proclamată Republica Indonezia.

Natură şi istorie

Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, fiind compus din cinci insule principale şi circa 30 de grupuri mai mici de insule. Numărul total al insulelor este de 17.508, după datele Biroului Indonezian Naval Hidro-Oceanografic. Arhipelagul se află la întâlnirea a două oceane, Pacific şi Indian şi este o punte de legătură între două continente, Asia şi Australia.

Indonezia-07

Suprafaţa maritimă indoneziană este de patru ori mai mare decât cea terestră, care are circa 1,9 milioane kmp. Cele cinci insule principale sunt: Sumatra, cu o suprafaţă de aproximativ 473.606 kmp; cea mai fertilă şi mai dens populată insulă, Java/Madura, 132.107 kmp; Kalimantan, care include două treimi din insulele Borneo şi are o suprafaţă de 539.460 kmp; Sulawesi, 189.216 kmp; Irian Jaya, 421.981 kmp, care face parte din a doua insulă ca mărime din lume, Noua Guinee.

Potrivit www.indonezia.ro, clima indoneziană se caracterizează prin două anotimpuri tropicale. Anotimpul secetos (din iunie până în septembrie) este influenţat de masele de aer continentale australiene, în timp ce anotimpul ploios (din decembrie până în martie) este rezultatul maselor de aer oceanice asiatice şi pacifice. În zonele tropicale plouă aproape tot timpul anului.

Indonezia-04

Țara are un relief predominant muntos, cu circa 400 vulcani, dintre care 100 sunt activi. Munţi cu înălţimi de peste 2.745 metri se întâlnesc pe insulele Sumatra (Leuser şi Kerinci), Java (Gede, Tangkubanperahu, Ciremai, Kawi, Kelud, Semeru şi Raung), Sulawesi (Lompobatang şi Ratenkombala), Bali (Batur şi Agung), Lombok (Rinjani) şi Sumbawa (Tambora). Cel mai înalt munte este Vârful Mandala, acoperit veşnic de zăpadă (4.666 metri), din lanţul muntos Wijaya, pe Irian Jaya. Erupţiile vulcanice înregistrate în ultimile două decenii sunt: Sumatra-Dempo — 1973 şi 1974, Merapi — 1978, Sorik Merapi — 1989, Kerinci — 1990; Strâmtoarea Sunda Anak Krakatau — 1978 şi 1979; Java-Bromo — 1972, Merapi — 1972 şi 1976, Raung — 1978, Semeru — 1978 şi 1979, Butak Petarangan (Sinila şi Sigludar) — 1979; Paluweh-Rokatenda — 1978, Galunggung — 1982, Slamet — 1988, Kelud — 1990; Sulawesi-Lokon — 1978, 1979 şi 1991, Siau-Karangetang — 1978 şi 1979, Colo — 1983, Soputan — 1989; Maluku-Dukono — 1978, Gamalama Kie Besi — 1987, Banda Api — 1988; Nusa Tenggara de Est — Lewotobi Laki-laki — 1990.

Indonezia este străbătută de numeroase râuri. Acestea sunt importante rute de transport pe anumite insule; de exemplu, râurile Musi, Batanghari, Indragiri şi Kampar în Sumatra; râurile Kapuas, Barito, Mahakam şi Rejang în Kalimantan; râurile Memberamo şi Digul în Irian Jaya. Râurile care străbat Java sunt importante pentru irigaţii; de exemplu râurile Bengawan Solo, Citarum şi Brantas. Multe insule au lacuri naturale, cum ar fi lacurile Toba, Maninjau şi Singkarak în Sumatra, lacurile Tempe, Towuti, Sidenreng, Poso, Limboto, Tondano şi Matana în Sulawesi şi lacurile Paniai şi Sentini în Irian Jaya.

Indonezia-12

Indonezia este renumită în lume pentru speciile de peşti ornamentali care sunt exportate în SUA, Japonia şi Germania. Fauna bogată a ţării include multe specii rare de plante tropicale. Rafflesia arnoldi, care se întâlneşte numai în anumite zone ale Sumatrei, este cea mai mare plantă din lume. Aceasta plantă parazit creşte pe anumite liane, dar nu produce frunze. Din aceeaşi zonă a Sumatrei provine o altă specie gigant, Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescenţă a genului.

Plantele carnivore (Nepenthea spp) sunt reprezentate prin multe specii în diferite zone din Indonezia de Vest. În această zona se întâlnesc nenumărate specii de orhidee, cu diferite dimensiuni, de la cea mai mare, orhidea-tigru (Grammatophyllum Speciosum) la specia cea mai mică, fără frunze, Taeniophyllum, care se poate mânca şi este folosită de localnici atât ca medicament, cât şi ca ornament la obiectele artizanale.

Indonezia-05

Solul pădurilor este bogat în humus, care favorizează creşterea luxuriantă a nenumărate specii de ciuperci, inclusiv specia luminescenta şi ovidium. Deoarece flora este atât de variată, mulţi oameni din Indonezia trăiesc bine de pe urma resurselor naturale. Se cunosc circa 6.000 specii de plante care sunt folosite direct sau indirect de oameni. Un exemplu remarcabil în vremurile moderne îl constituie folosirea plantelor în producerea medicamentelor tradiţionale pe bază de plante sau Jamu. Florile sunt indispensabile în ceremonii şi ritualuri tradiţionale.

Indonezia-09

Populaţia este de peste 250 milioane de locuitori (estimare iulie 2013), Indonezia ocupând locul al patrulea în lume, după China, India şi SUA. Limba oficială este indoneziana (bahasa indonesia), provenită din limba malay, înrudită cu cea vorbită în Malaezia. În arhipelag se vorbesc circa 500 de dialecte locale. Religii: musulmană (88% din populaţie), protestantă (5%), catolică (3%), hindi (2%), budistă (1%).

Indonezia are o istorie lungă începând cu perioada preistorică, când primul locuitor al arhipelagului a fost Omul Java (Pithecanthropus erectus), în urmă cu un milion de ani. Cultura Dongson venită din China şi Vietnam acum 4.000 de ani este una dintre primele care şi-a pus amprenta puternic în cultura şi civilizaţia indoneziană.

Europenii au ajuns în Indonezia mai târziu, în anii 1600, colonia olandeză fiind cea care a controlat economia ţării timp de trei secole, introducând cultura piperului, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când Indonezia şi-a declarat independenţa în 1945. Conform www.mae.ro, la 30 septembrie 1965 a avut loc o tentativă de lovitură de stat, organizată de Partidul Comunist. Aceasta a eşuat, iar prerogativele preşedintelui Soekarno au fost restrânse simţitor. Generalul Soeharto a condus ţara din martie 1966 până în mai 1998. După demisia acestuia, Bacharuddin Yusuf Habibie, vice-preşedintele în exerciţiu, a preluat funcţia supremă, până la organizarea de alegeri anticipate, desfăşurate la 7 iunie 1999.

Indonezia-03

În perioada 20 octombrie 1999-23 iulie 2001, preşedinte al Indoneziei a fost Abdurrahman Wahid (Gus Dur), liderul Partidului Redeşteptării Naţionale. În urma demisiei acestuia, vice-preşedintele în exerciţiu, Megawati Soekarnoputri, a preluat funcţia de preşedinte, pe care a exercitat-o până la alegerile prezidenţiale din iulie 2004, care au fost câştigate de tandemul general în rezervă Susilo Bambang Yudhoyono, preşedinte, respectiv Jusuf Kalla, vice-preşedinte. În urma alegerilor din iulie 2014, preşedinte a fost ales Joko Widodo, fost guvernator al capitalei Jakarta, iar Jusuf Kalla, vice-preşedinte.

Dezvoltarea economică a fost în creştere până în anii ’80-’90, datorită exploatării resurselor naturale şi îmbunătăţirii serviciilor. Cu toate acestea, clasa de mijloc a început să se dezvolte considerabil, dar populaţia săracă încă este în număr mare. Indonezia a trecut şi printr-o criză economică în 1997.

Turism

Insulele arhipelagului Indoneziei sunt înşirate ca nişte mărgele de-a lungul ecuatorului, atrăgând în permanenţă foarte mulţi turişti, conform site-ului turistik.ro. Apele albastre scaldă plajele liniştite, briza uşoară poartă aromele mirodeniilor şi a florilor, iar scufundătorii sunt fascinaţi de bogăţiile marine. În interior, munţii vulcanici se ridică deasupra dealurilor cu păduri tropicale luxuriante.

Indonezia-06

Insula Bali oferă un peisaj mirific. Pe liniştita insulă Lambok viaţa are un ritm mai puţin alert, în timp ce Jakarta, capitala Indoneziei, reprezintă faţa cosmopolitană, modernă a ţării. Pe insula Komodo se află “dinozauri” vii şi “grădina marină” Suwalesi, care invită turiştii să le exploreze. De asemenea, bogăţiile arhitecturii Borobudur, probabil cel mai mare sanctuar budist din lume, care conţine peste 5 km de sculpturi în relief, sunt extrem de interesante. Cei care caută aventura trebuie să se îndrepte spre jungla din Kalimantan sau să exploreze Sumatra.

Oraşele Indoneziei se află într-o continuă dezvoltare urbană, iar populaţia densă, tehnologia şi construcţiile trăiesc într-o simbioză perfectă. Însă, cea mai mare parte a arhipelagului a rămas neexplorată, ascunzând o bogăţie culturală şi o mulţime de peisaje mirifice.

Principalele atracţii turistice sunt: Moscheea Istiqlal din Jakarta, una dintre cele mai mari din lume; spectacolele cu păpuşi ce au loc în insula Java (marionete tradiţionale “wayang golak” şi “wayang kulit”, care descriu poveşti bazate pe legende cunoscute); drumeţii în munţii Krakatoa, Bromo şi Kawah Ijen, unde comunităţile de munte au păstrat tradiţiile; complexul de temple Prambanan, construit în onoarea zeilor hinduşi Brahma, Shiva şi Vishnu etc.

Indonezia-08

Insula Sulawesi, numită şi “Insula Orhideei”, este un tărâm cu munţi înalţi, văi şi lacuri “aburinde”. În sud se află Rezervaţia Naturală Bantimurung, care are mii se fluturi exotici. Insula are gheizere şi izvoare termale la Karumengan, Kinilow, Lahendong, Leilem şi Makule. Torajaland este, de asemenea, un loc în care locuitorii au case bogat ornamentate şi îşi îngroapă morţii în poziţie verticală, în morminte din piatră.

În mijlocul lacului Toba se află o insulă locuită. Aici a fost un crater vulcanic, la 900, altitudine, pe insula Sumatra. Lanţul de munţi vulcanici de pe insula Bali, care se întinde de la est spre vest, dominat de Muntele Sfânt (“Gunung Agung”) cu înălţimea de 3.170 metri reprezintă au alt punct de interes turistic al Indoneziei, ca de altfel şi Pura Besakih, un complex format din peste 30 de temple.

Indonezia-01

Se poate face surfing în Bali, Flores, Java, Lombok, Sumatra, Sumba şi Sumbawa. Unele plaje mai cunoscute, precum Ulu Watu de pe Bali, sunt extrem de aglomerate.

Conform site-ului www.globi.ro, fiecare dintre insulele Indoneziei are propriul farmec: resorturile turistice din Bali sunt renumite pentru plaje şi viaţa de noapte activă; junglele din Sumatra sunt gazdele elefanţilor, tigrilor, urangutanilor şi ale altor creaturi sălbatice; palatele şi monumentele din Yogyakarta oferă o imagine din cultura străveche a regiunii.

Indonezia-02

Chiar dacă vremea în Indonezia este plăcută în mare parte a anului, cea mai bună perioadă pentru a o vizita este în timpul sezonului uscat, între lunile mai şi septembrie. Musonii pot transforma multe dintre regiuni în destinaţii inaccesibile în perioadele mai umede, însă zonele turistice din Bali, Java sau Sumatra sunt întotdeauna plăcute. Cea mai nepotrivită perioadă de a vizita Indonezia este imediat după Ramadan, atunci când hotelurile sunt aglomerate şi preţurile sunt extrem de ridicate.

Indonezia-15

Cu atracţii precum lacurile din Munţii Kelimutu, sculpturile în piatră de la Batubulan, sute de festivaluri culinare, artistice sau muzicale, desfăşurate pe toată durata anului, Indonezia se dovedeşte o destinaţie turistică ideală, o combinaţie de plaje însorite, jungle dense, tradiţii multicolore şi istorie bogată.

Gastronomie

Conform site-ului turistik.ro, bucătăria indoneziană însumează tradiţiile culinare ale diverselor grupuri etnice din ţară. Acestea au fost influenţate de India, Orientul Mijlociu, China, Portugalia şi chiar Olanda. Pe tot teritoriul, orezul este de bază. Multe restaurante oferă “rijsttafel”, cuvântul olandez pentru “masa de orez”.

Indonezia-14

O masă completă constă în orez gătit (nasi) cu garnituri. Acestea variază de la legume fierte cu peşte uscat până la tocane cu carne. În cele mai multe familii, carnea roşie se consumă doar la ocazii speciale. Puiul, mâncarea marină şi soia sunt surse mai ieftine de proteine. La ocazii speciale se prepara nasi kuning (orez galben).

Indonezia-13

Bucătăria indoneziană este cunoscută şi pentru combinaţiile sale de arome şi gusturi contrastante (iute, acru, dulce, amar) şi de texturi (umed, granulat, buretos, tare). Anumite plante considerate mirodenii sunt însă folosite în Indonezia mai curând în medicină decât în gastronomie.

Tradiţional, se mănâncă din farfurii întinse, cu mâna dreaptă. Nu există porţii individuale, ci fiecare se serveşte pe rând din farfuriile aşezate în mijlocul mesei.

Site-ul www.indonezia.ro prezintă unul dintre cele mai gustoase şi apreciate preparate culinare, care se numeşte pur şi simplu “mâncare indoneziană”. Ingrediente la o porţie pentru 4-6 persoane: 1 şi 1/2 ceşti de orez nefiert, 3 roşii, două ouă, 4 linguriţe apă, 3 linguriţe ulei de floarea soarelui, o ceapă, tăiată felii subţiri, 1-2 căţei de usturoi zdrobiţi, o linguriţă praf de curry, 1/2 linguriţă coriandru măcinat, 1/2 linguriţă praf de chili, 2 linguriţe sos soia, legume după gust, sare şi piper.

Indonezia-11

Se fierbe orezul şi se ţine la cald. Se taie carnea de porc (sau ce doriţi, la alegere) în fâşii subţiri. Se taie roşiile felii. Separat se bate oul cu două linguriţe de apă caldă, sare şi piper. Se încing în wok (tigaie) două linguriţe de ulei. Mai întâi se pune în tigaie oul care nu se amestecă până când este gata. Se scoate omleta pe farfurie. Se taie în fâşii. Uleiul care a rămas se încălzeşte în tigaie, se adaugă ceapa şi usturoiul, apoi se amestecă pe foc circa 1-2 minute. Se adaugă carnea de porc şi se continuă amestecarea ingredientelor până când sunt aproape gata. Se adaugă curry, coriandru, chili şi sosul de soia. Se mai lasă pe foc încă 3 minute, amestecând continuu. Se adaugă orezul fiert, roşiile şi legumele şi se amestecă pentru două minute. Se scoate amestecul din tigaie şi se pun deasupra fâşiile tăiate din omletă. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Indonesia.Travel , Video: youtube.com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *