Republica Guineea: cadru natural, atracţii turistice şi repere culturale

guineea-03

Republica Guineea sărbătoreşte ziua naţională la 2 octombrie, marcând proclamarea independenţei în 1958.

Cadrul natural şi atracţii turistice

Situată în Africa de Vest, are o suprafaţă de 245.857 km şi se învecinează cu Guineea-Bissau, Senegal, Mali, Coasta de Fildeş, Liberia şi Sierra Leone.

Denumită adesea “Elveţia Africii” datorită peisajelor deosebite, Guineea este înzestrată cu un relief deosebit împărţit în patru regiuni principale: câmpia litorală atlantică (în partea de Vest), cu lagune, masivul Fouta Djalon (altitudine maximă 1.537 m), în centru, regiune vastă a Guineei Superioare, cu podişuri mai scunde (500—1.000 m) în Est, străbătute de Niger şi afluenţii săi (Milo, Tinkisso, Sankarani), şi Munţii Guineei, în Sud-Est, spre graniţa cu Liberia şi Cote d’Ivoire. Ţara are un important potenţial hidrologic, de aici izvorăsc fluviile Niger, Senegal şi Gambia.

guineea-02

Clima ţării este tropicală, sezonul ploios durează din aprilie până în noiembrie, cu precipitaţii bogate în regiunea litorală (peste 4.000 mm/an) şi mai reduse (1.350 mm/an) în partea de est a ţării. Temperatura medie este în tot timpul anului de 27 grade Celsius. Vegetaţia este reprezentată de păduri tropicale ce ocupă circa 60% din suprafaţa ţării, dar şi de savane presărate cu pâlcuri forestiere. Pe litoral sunt specifice mangrovele. Fauna, foarte variată, include, între altele, lamantini (în regiunea ţărmului), antilope, girafe, hipopotami, elefanţi, bivoli pitici, dar şi colonii uriaşe de ţestoase în Insula Ţestoaselor.

Printre principale atracţii turistice ale ţării se numără: Parcul Naţional din Munţii Nimba intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO (1981), Masivul Fouta Djalon, cu peisaje şi cascade spectaculoase, staţiuni climaterice precum Pita, Izvoarele Nilului, dar şi unele localităţi precum precum Kindia (cascada Bridal Falls/Vălul Miresei) sau Nzerekore situat în partea de sud a ţării, în inima pădurii tropicale. Marea atracţie turistică a ţării o constituie insulele Loos aflate în apropierea capitalei.

guineea-04

Una dintre cele mai ospitaliere capitale ale Africii de Vest, punct de plecare spre celelalte destinaţii turistice ale ţării, este capitala Conakry, numită pe vremuri ”Parisul Africii”, aflată pe insula Tombo, la circa 35 de km de Oceanul Atlantic. Capitala ţării a fost în trecut centrul administrativ al colonialiştilor francezi, iar după anul 1958, a cunoscut o evoluţie semnificativă sub aspect economic, cultural şi demografic.

În ce priveşte resurse naturale, Guineea deţine cele mai mari rezerve mondiale de bauxită, reprezentând două treimi din rezervele mondiale, ocupând locul al doilea în lume ca producţie, după Australia, dar deţine şi minereuri de fier, aur, diamante, uraniu, petrol.

guineea-09

Alături de atracţiile naturale şi turistice, tentantă este şi bucătăria ţării care diferă în funcţie de grupul etnic. Astfel, cei grupul malinke preferă laptele acru cu cereale fine, numite ”fonio”, în timp ce “soussou” prepară “achecke”, manioc măcinat gătit în ulei, împreună cu peşte sau carne pe grătar. Printre principalele feluri de mâncare din această ţară, cu influenţe ale bucătăriei arabe, asiatice şi europene, se numără tocana de carne, aproape întotdeauna însoţită de orez, diverse legume şi preparate din alune. Unii localnici mai consumă o tocană din nucă de palmier.

guineea-08

Un fel de mâncare popular este năut picant cu spanac dar şi tacos de pui, mumu (preparat cu legume şi friptură de porc) şi kokoda (un fel de salată de peşte servită în nucă de cocos). Foarte populare sunt vinul de palmier, precum şi sucurile din fructe. Specialităţile includ orez Jollof, pui umplut cu nuci, peşte cu orez, manioc şi yam de porumb şi supă de porumb.

Repere culturale

Este o republică prezidenţială situată în Africa de Vest. Cu suprafaţă de 245.857 km pătraţi şi o populaţie de 11.7 milioane de locuitori (2015) potrivit www.mae.ro, este limitată de Senegal, Mali, Coasta de Fildeş, Liberia şi Sierra Leone. Are capitala la Conakry, iar limba oficială este franceza.

Diversitatea culturală şi istorică a ţării reprezintă o componentă importantă în atragerea turiştilor, întrucât aici există peste 20 de grupuri etnice, între care se remarcă trei — “malinke”, descendenţi ai vechiului Imperiu Mali; “fulas” şi “soussou”. Acestea se disting sub aspect cultural şi lingvistic, în condiţiile în care limba oficială a statului rămâne franceza.

Grupul malinke, cunoscut şi sub numele de Mandingo sau Mandinka, cuprinde 35% din populaţie şi este răspândit mai ales în Guineea de Est, concentrat în jurul prefecturilor Kankan şi Kissidougou. Grupul “fulas” sau “fulani” cuprinde 40% din populaţie şi populează mai ales regiunea Fouta Djallon, iar “soussou”, care cuprinde 10% din populaţie, predomină zonele vestice din jurul capitalei Conakry, Forecariah şi Kindia.

guineea-05

 Religia ţării este dominată de musulmani (85%), urmaţi de creştini (8% — anglicani, baptişti, adventişti de ziua a şaptea, grupuri evanghelice precum Martorii lui Iehova) şi adepţi ai credinţei religioase indigene (7% — Baha’i, hinduşi, budişti şi grupuri religioase tradiţionale chineze în rândul comunităţii expatriaţilor). În capitala ţării, Conakry, se găseşte Marea Moschee din Guineea, una dintre cele mai mari moschei din Africa de Vest.

În ce priveşte educaţia, Guineea deţine una dintre cele mai scăzute rate de alfabetizare din lume. Potrivit unei unei estimări din anul 2010, circa 41% dintre adulţi erau analfabeţi. Învăţământul primar este obligatoriu timp de şase ani, dar mulţi copii nu merg deloc la şcoală, în special fetele care sunt ţinute acasă pentru a munci în gospodărie sau agricultură.

guineea-07

Centrul cultural, economic şi politic al ţării este capitala Conakry, numită pe vremuri ”Parisul Africii”. Aflată pe insula Tombo, la circa 35 de km de Oceanul Atlantic, capitala ţării a fost în trecut centrul administrativ al colonialiştilor francezi. După anul 1958, a cunoscut o evoluţie semnificativă sub aspect economic şi demografic ajungând, în prezent, una dintre cele mai ospitaliere capitale ale Africii de Vest, un punct de plecare spre celelalte destinaţii turistice ale ţării.

Al doilea oraş ca mărime al ţării este Kankan, o destinaţie interesantă datorită tradiţiilor locale, între care se remarcă dansul Mamaya efectuat în timpul sărbătorii Ramadanului.

DCIM101MEDIA

Ca şi alte ţări din Africa de Vest, Guineea are o tradiţie muzicală bogată. Reprezentativi sunt trupa Jazz Bembeya care a devenit populară în anii ’60, sau chitaristul Alpha Yaya Diallo, stabilit în Vancouver, care încorporează în compoziţiile sale ritmuri şi melodii tradiţionale.(Text: Agerpres, Foto: worldtravelguide.net, pinterest.com, Video: youtube.com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *