Republica Cooperatistă Guyana a sărbătorit Ziua Naţională la 23 februarie, dată la care, în anul 1970, a fost proclamată republică cooperatistă.
Potrivit site-ului oficial al Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro, Guyana a fost colonie daneză începând din secolul al XVII-lea, urmând ca, în 1815, să devină posesiune britanică. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, posesiunile britanice s-au reunit sub numele de Guyana Britanică, însă la 26 mai 1966, şi-au declarat independenţa în cadrul Commonwealth-ului, sub numele de Guyana. La 23 februarie 1970, Guyana s-a proclamat republică cooperatistă, se arată în ”Enciclopedia Statelor Lumii” (2005).
Cu o suprafaţă de 214.969 km pătraţi, potrivit www.mae.ro, Guyana este situată pe coasta de nord a Americii de Sud, învecinându-se cu Suriname, la est, cu Brazilia, în sud şi sud-vest, şi cu Venezuela, la vest, iar în nord şi nord-est are deschidere la Oceanul Atlantic. Capitala statului este Georgetown.
Guyana se împarte în trei regiuni geografice distincte. Prima dintre acestea este câmpia de coastă, care ocupă circa 5% din suprafaţa ţării, aici locuind 90% din populaţie, notează site-ul http://countrystudies.us/. Aceasta are o lăţime ce variază între cinci şi şase km. Neexistând o linie a ţărmului bine delimitată şi nici plaje nisipoase, pe măsură ce ne apropiem de ocean, terenul pierde din înălţime treptat, până ce ajunge să cuprindă mari întinderi mlăştinoase.
Cea de-a doua regiune geografică a ţării este formată dintr-o centură nisipoasă, care se întinde la sud de câmpia de coastă. Între cele două zone, însă, s-a format o linie mlăştinoasă, care reprezintă o importantă rezervă de apă pentru perioadele secetoase. Centura nisipoasă, cu o lăţime ce variază între 150 şi 250 km, este formată din dealuri joase nisipoase, care se întrepătrund cu porţiuni stâncoase.
Guyana, cuvânt amerindian ce se traduce prin ”tărâmul multor ape”, este brăzdată de o reţea impresionantă de râuri, notează site-ul oficial al Autorităţii pentru Turism din Guyana, www.guyana-tourism.com. Cu toate că există drumuri asfaltate care traversează întreg teritoriul, în unele locuri deplasarea nu se poate face decât pe apă.
Cele mai mari trei râuri care străbat ţara sunt Essequibo, Demerara şi Berbice, acestea vărsându-se în ocean. Râul Essequibo este cel de-al treilea ca mărime din America de Sud şi traversează Guyana pe toată lungimea, de la nord la sud.
În sud-vestul ţării, între râul Rupununi şi graniţa cu Brazilia şi Venezuela, se află savana Rupununi, caracterizată prin prezenţa animalelor şi a plantelor sălbatice. Aici pot fi întâlnite 1.500 de specii de plante, 500 de specii de păsări, peste 400 de specii de peşte, 120 de specii de şerpi, şopârle şi broaşte, 105 mamifere, printre care şi jaguarul, care trăieşte în zonele mai înalte.
Există şi câteva aşezări omeneşti, locuite de trei triburi amerindiene, Wapishana, Wai Wai şi Macushi, dar şi câteva ferme unde lucrează ”vaqueros” (cowboy), unii dintre aceştia fiind chiar descendenţi ai coloniştilor scoţieni din secolul al XIX-lea. Oraşul principal al acestei regiuni este Lethem, situat la graniţa cu Brazilia.
Guyana are peste 300 de cascade, unele dintre ele fiind cele mai înalte din lume. Dintre acestea, sunt demne de amintit cascadele Regele Edward al VIII-lea (259 metri), Kaieteur (251 metri), urmată de Regele George al VI-lea (160 metri). (Text: Agerpres, Foto: exploreguyana.org)
