Renault: cele mai multe modele cu 5 stele la testele de siguranţă EuroNCAP

Renault2

Corporaţia Renault a fost fondată, în 1898, de cei trei fraţi Renault – Louis, Marcel şi Fernand -, dar şi prin contribuţia prietenilor lui Louis, Thomas Evert şi Julian Wyer. Louis a fost cel care a avut ideea de a proiecta şi construi câteva modele înainte de a-i coopta în echipă şi pe fraţii lui, renunţând să mai lucreze la afacerea cu textile a părinţilor lor.

Primul autoturism Renault, modelul Voiturette 1CV, a fost vândut unui prieten de familie, dar nu înainte ca Louis să testeze autoturismul. Clientul a fost impresionat de modul în care micul autoturism se comporta pe drum. Cei trei fraţi sesizează că singura modalitate de promovare pentru produsele lor o reprezintă competiţiile automobilistice, astfel Renault a avut parte de succes încă din prima cursă, ceea ce a condus la expansiunea companiei. Louis şi Marcel au participat la curse automobilistice ca Paris-Trouville, Paris-Rambouillet şi Paris-Ostende cu automobile produse de ei.

În 1906, modelul AK 90 CV câştigă primul Grand Prix. În 1909, Louis preia controlul total al companiei, după decesul fratelui său Fernand. Încă de la început, Renault a adus în industria auto o serie de inovaţii ce au contribuit la deschiderea unor noi orizonturi. Renault a fost primul producător de sedanuri şi a brevetat turbosuflanta. Pe vremea aceea, autoturismele erau produse de lux, iar preţul minim pentru un Renault era de 3.000 de franci francezi.

Renault Suprastella

În timpul Primului Război Mondial, Renault a produs muniţie, avioane militare, vehicule militare (ca de exemplu revoluţionarul tanc Renault FT-17), dar şi ambulanţe şi grupuri electrogene. Renault a devenit lider mondial în producţia de motoare de avion. Aceste avioane au stabilit record după record în ceea ce priveşte viteza de deplasare.

După război, Renault a devenit cel mai mare şi important producător privat din Franţa, iar Louis Renault deţinea 85% din acţiunile societăţii. Este construită o nouă uzină pe insula Seguin, la Billancourt. În 1913, Louis introduce o nouă metodă de îmbunătăţire a producţiei, metoda lui Taylor. Louis văzuse această metodă în vizita de la Ford, unde a observat gradul ridicat de eficienţă a acestui producător.

În 1920 s-a semnat un contract de distribuţie între Louis Renault şi Gustave Gueudet, un afacerist din nordul Franţei. Toate modelele Renault au început să aibă radiatorul în faţa motorului. Astfel, în 1925, sigla de pe capota motorului îşi schimbă forma, trecând la forma de romb, familiară astăzi.

Renault a produs o gamă largă de produse de la modele în serii mici la modele în serii foarte mari. De exemplu, 1928 a fost anul, în care Renault a produs 45.809 de unităţi aparţinând celor şapte serii de modele, începând cu a 6cv, a 10cv, Monasix, 15cv, Vivasix, 18/24cv şi 40cv. Au existat opt stiluri de caroserie şi cele mai lungi şasiuri erau disponibile pentru caroseriile tip trăsură.

Renault-Clio Estate

În 1928, Renault decide să exporte automobilele sale şi în Marea Britanie, operând o serie de modificări pentru ca modelele să corespundă condiţiilor de trafic din Regat. În consecinţă modelele erau mai ridicate, aveau radiatoarele şi caroseriile mai mari.

Modelul “de Grand Luxe Renaults”, cu un ampatament de peste 3,68 metri, a fost produs într-un număr limitat de exemplare în două versiuni de motorizare, de 6 şi 8 cilindri. Pentru modelele Grand Renault (NM, PI şi PZ) din 1927, cu motorizarea cu şase cilindri în linie, s-a introdus o suspensie spate cu prindere în trei puncte, ceea ce a determinat o stabilitate sporită în condiţiile, în care modelele atingeau viteze de peste 144 km/h. Modelul Reinastella cu 8 cilindri a fost introdus în 1929 şi a stat la baza modelului Suprastella (1939).

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, fabrica Renault a fost preluată de nemţi. Administrată de Daimler-Benz aceasta producea automobile pentru Germania Nazistă. Fabrica Renault de la Billancourt a fost printre primele ţinte ale bombardamentului Forţelor Aliate venite să elibereze Franţa de sub ocupaţia nazistă. După moartea lui Loius Renault, fabricile Renault au fost naţionalizate devenind Régie Nationale des Usines Renault, fiind conduse de Pierre Lefaucheux.

În anii de după naţionalizare, Renault a cunoscut o renaştere, ilustrată de lansarea modelului 4CV, care avea motorul amplasat în partea din spate a maşinii. Modelul a fost lansat în 1946 şi, în scurt timp, a arătat că este un rival redutabil al unor maşini celebre, ca de exemplu Morris Minor şi Volkswagen Beetle. De asemenea, între anii 1951 şi 1960 s-a produs modelul Renault Fregate, care dispunea de un motor de 4 cilindri şi o capacitate cilindrică de 2 litri. Renault s-a folosit de competiţiile automobilistice pentru a promova modelul Renault 4CV, maşina câştigând de două ori cursa de 24 ore de la Le Mans şi cursele Mille Miglia ca şi raliul de la Monte Carlo.

Renault-40 CV

Înlocuitor pentru modelul 4CV a fost modelul Dauphine, care s-a vândut extrem de bine, astfel încât compania a extins producţia şi vânzările în alte ţări, inclusiv Africa şi America de Nord. În România, modelul s-a bucurat de un mare succes fiind importată ultima versiune numită Gordini. Într-o încercare de a reveni la succesul obţinut de 4CV, Renault a lansat două automobile, care urmau să devină modele de succes, Renault 4 şi Renault 8 (acesta a fost produs şi în România, şi se numea Dacia 1100) în 1961 şi respectiv 1962. Renault 4 a fost produs până în 1992. Datorită succesului celor două modele, Renault a mai lansat, în 1966, modelul Renault 16.

Din 1962 până în 1967, Renault a asamblat, în fabrica sa din Belgia, sedanul Rambler Classic. Renault nu a avut automobile de lux sau de dimensiuni mari în gama de produse, aşa că Rambler Renault a fost o alternativă la modelul Mercedes-Benz “Fintail”. Între anii 1960 şi 1970, Renault a fondat filiale în Estul Europei – cea mai importantă fiind Uzina Dacia din România -, în Africa de Sud şi a pus bazele unei colaborări cu Volvo şi Peugeot (de exemplu, pentru dezvoltarea motorului PRV V6, care a fost folosit, după 1970, pe Renault 30, Peugeot 604 şi Volvo 260). În America de Nord, Renault a continuat să-şi sporească controlul asupra AMC, în 1980 deţinea 55% din acţiunile companiei; asocierea Renault-AMC a avut ca rezultat pătrunderea vehiculelor Jeep în Europa.

În urma ultimei colaborări dintre American Motors Corporation şi Renault a luat naştere modelul Eagle Premier; acesta era un sedan de clasă mare cu patru uşi, proiectat de o echipă comună. Modelul a fost proiectat în Bramalea, Ontario, Canada, şi avea să stea la baza altor modele cu o platformă comună (Chrysler LH platform): Eagle Vision şi Chrysler 300M.

Renault 8 Gordini

La începutul anilor ’90, Renault a lansat mai multe modele de succes, printre care Clio, care a înlocuit modelul de succes Renault 5, lansarea celei de-a doua generaţii a modelului Renault Espace, Renault Twingo, Renault Laguna şi Renault 19. La mijlocul anilor ’90, Renault 19 a fost înlocuit de Renault Mégane, care a fost prima maşină din lume care a acumulat 4 stele la testele de siguranţă EuroNCAP. În 1998, Renault a continuat să surprindă, prin lansarea modelului Mégane Scénic, model care a reprezentat debutul unei noi clase de automobile, şi anume clasa monovolumelor compacte.

Privatizarea companiei, care s-a realizat în 1996, i-a permis acesteia să îşi deschidă noi fabrici în Europa de Est şi America de Sud, incluzând aici o nouă fabrică în Brazilia şi modernizarea celor din Argentina şi Turcia.

Renault este proprietarul companiilor Samsung Motors (Renault Samsung Motors) şi Dacia; de asemenea mai deţine 20% din acţiunile Grupului Volvo, excluzând divizia de autoturisme Volvo, care este în posesia celor de la Ford Motor Company. Renault deţine 99% din acţiunile Uzinei Dacia, fabrică unde s-au produs timp de 30 de ani peste două milioane de autoturisme, cele mai multe modele ce au avut la bază platforme Renault.

Pe 27 martie 1999, se formează Alianţa Renault-Nissan, rezultând o companie mixtă franco-japoneză, fiecare având propria identitate de marcă. În 2004, cooperarea dintre cei doi constructori a avut ca rezultat crearea “platformei comune B”, pe baza căreia s-au construit modelele Renault Modus, Nissan Tiida, Nissan Lafesta, Renault Mégane (lansat în 2002) şi Dacia Logan (lansată în 2004, însă modelul era produs pe o versiune modificată a platformei B).

Renault dispune de numeroase studii în materie de accidentologie şi biomecanică, experienţă căpătată în cei peste 50 de ani, ajungând astăzi la o performanţă încă neegalată: Renault este constructorul cu cele mai multe modele care au obţinut maximum de 5 stele la crash-testele EuroNCAP.

Renault-Twizy

În zece ani, Renault a investit 1,5 miliarde euro în România, a produs peste 1,45 milioane de vehicule Logan şi Sandero, din care 950.000 sunt produse sub marca Dacia. În 2007, Renault a deschis în România, la Bucureşti, un centru regional de inginerie denumit Renault Technologie Romania (RTR), pentru dezvoltarea unor proiecte pentru automobile şi platforme tehnice, pentru a fi vândute în Europa Centrală şi de Est, Turcia, Rusia şi Africa de Nord. Printre primele realizări ale centrului, se numără ultima generaţie a modelului Renault Clio Symbol (varianta 2008).

Printre cele mai recente modele Renault se numără Captur, Kangoo, Laguna, Megane Sport Tourer, Clio Estate, Twizy, Kangoo ZE, ultimele două modele fiind electrice. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/RenaultRomania)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *