Regiunea viticolă Provence

Provence_01

Regiunea viticolă Provence, renumită pentru vinurile rosé, este situată în sudul Franţei, pe coasta Mediteranei, între Marsilia şi Nisa, plantaţiile de vii întinzându-se de-a lungul Coastei de Azur.

Potrivit enciclopediei ”The New Illustrated Guide to Wine”, este foarte probabil ca această regiune mediteraneană să fie leagănul viticulturii franceze. Vechiul port din Marsilia a fost înfiinţat încă din anii 600 î.Hr., de către coloniştii greci, care au venit cu propriile vinuri, produse, cel mai probabil, în coloniile lor din actualul areal al Romei. Ulterior, când Franţa, sub denumirea de atunci de Galia, a devenit un element important în Imperiul Roman, cultura viţei-de-vie s-a răspândit, treptat, către zonele de vest şi de nord.

Începând cu secolul al XVIII-lea, au început să apară în regiune şi primii turişti, în marea lor majoritate aristocraţi din ţările nordice, dornici de razele generoase ale soarelui de vară, iar un secol mai târziu, Coasta de Azur devenise deja destinaţia favorită a celor înstăriţi. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, turismul a explodat, întreaga coastă fiind presărată cu nenumărate clădiri, fie ele pensiuni sau hoteluri, care să poată găzdui numărul impresionant de vizitatori.

 Aerul acesta de vacanţă care inunda regiunea era completat şi de gastronomia zonei, mesele oferite turiştilor constând, în mare parte, din salate, preparate din peşte sau cotlet de miel, asezonate cu nelipsita maioneză de usturoi, cunoscută sub denumirea de ”aioli”. Toate acestea erau însoţite de tradiţionalele vinuri rosé, servite reci, potrivit volumului ”Wine”, coordonat de André Dominé.

După confruntarea cu o serie de dezastre, printre care atacul filoxerei, războaiele şi criza economică, cultivatorii s-au îndreptat către producţia de masă, plantând cu precădere câteva soiuri, precum Carignan, Cinsault sau Grenache, pentru vinuri roşii, dar acestea se potriveau mai bine pentru ţările nordice şi mai puţin pentru atmosfera de vară mediteraneană.

Sudul Franţei a rămas, însă, cunoscut, pentru vinurile rosé, care, contrar a ceea ce am putea crede, nu sunt obţinute din amestecul de vinuri albe şi roşii, acest lucru fiind cu desăvârşire interzis, ci din soiuri de struguri pentru vinuri roşii, lăsate la macerare pe boştină o perioadă scurtă. Această metodă se păstrează şi în ziua de astăzi, când peste trei sferturi din producţia totală de vinuri din Provence este transformată în vinuri rosé.

Calitatea acestora, însă, a fost pusă mult timp la îndoială, ele fiind considerate sub nivelul celorlalte. Cu toate acestea, în prezent, se obţin din ce în ce mai multe vinuri rosé excelente, care se bucură de mare apreciere atât în rândul cunoscătorilor, cât şi în cel al consumatorilor.

Un alt factor important este acela că întreaga regiune Provence se bucură de o dezvoltare accentuată, iar în ceea ce priveşte domeniul viticol, tot mai mulţi producători se dedică obţinerii de vinuri roşii din ce în ce mai bune. În ceea ce priveşte vinurile albe, acestea se obţin în cantităţi mult mai reduse şi sunt de o calitate medie.

Dezvoltarea aceasta pe care o cunoaşte regiunea Provence se datorează, în mare parte, fenomenului de migraţie. După 1962, aici s-au stabilit cetăţeni franco-algerieni, care au părăsit Algeria şi au ales această zonă din motive climatice. Aceştia au făcut eforturi uriaşe să se adapteze şi să-şi refacă viaţa, mulţi dintre ei dedicându-se domeniului vitivinicol. Aveau deja experienţa îngrijirii viilor din ţara de unde veneau şi erau foarte deschişi inovaţiilor.

Provence_02

Pe de altă parte, după anii ’80, proprietăţile viticole au trezit şi interesul altor nou-sosiţi în regiune, iar numeroase domenii au fost complet renovate şi restructurate, oferind condiţiile necesare pentru dobândirea acestei explozii în calitate. Aceşti nou-veniţi nu proveneau doar din alte regiuni franceze, ci şi din alte ţări, precum Germania, Anglia, Scoţia, Olanda, Suedia, Danemarca, Elveţia sau chiar din Statele Unite.

Un element extrem de important, însă, în tot acest ansamblu de factori, îl reprezintă varietatea foarte mare de soiuri cu care se mândreşte regiunea Provence. Pe lângă cele menţionate mai sus, se mai remarcă şi Syrah, Mourvedre, Cabernet, Vermentino, Semillon, Sauvignon şi Marsanne.

Aromele de bază ale vinurilor rosé sunt cele fructate, florale sau de citrice şi pepene verde, uneori cu o discretă nuanţă de rubarbă. Bineînţeles, acestea diferă de la un soi la altul. Spre exemplu, dacă unele vinuri rosé italiene au arome de cireşe sau de citrice, vinul rosé de Grenache, obţinut în Provence, va avea aromă de pepene galben şi de lămâie, notează site-ul winefolly.com.

Majoritatea producătorilor urmăresc două direcţii: cea a vinurilor uşoare, mai ieftine, pentru consum curent, şi cea a vinurilor de calitate superioară, mai scumpe, adresate cunoscătorilor şi restaurantelor de pe Coasta de Azur. Vinurilor mai uşoare, menţionate în prima categorie, francezii le mai spun ”vins de vos vacances”, adică vinuri de vacanţă, făcând astfel trimitere la numărul mare de turişti care le consumă, notează prof. dr. Constantin Țârdea şi prof. dr. Liviu Dejeu, în volumul ”Viticultura”. Acestea fac parte din categoria vinurilor de masă (vin de table), sunt uşoare, agreabile şi se adresează consumului zilnic.

Oenologul Mihai Macici prezintă, în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”, marea regiune viticolă Midi din sudul Franţei, care cuprinde trei provincii: Provence, Languedoc şi Roussillon, acestea reprezentând ‘‘marele rezervor de vinuri al Franţei”.

Provence_04

O caracteristică a acestei zone o reprezintă vinurile dulci naturale şi vinurile licoroase, acestea două fiind obţinute din anumite soiuri, pornind de la musturi bogate în zahăr, cu adaos de alcool. Din grupa lor fac parte celebrele muscaturi franceze (Muscat de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat de Rivesaltes, Muscat de Mireval, Muscat de Saint-Jean de Minervois). Aceste vinuri se caracterizează prin arome puternice, foarte apropiate de cele date de struguri. De altfel, prin însăşi denumirea de ”dulci naturale” se înţelege că zahărul din vin provine exclusiv din zahărul din must.

Vinurile rosé sunt recomandate îndeosebi pentru sezonul estival, servindu-se, de regulă, la temperaturi situate între 10 şi 12 grade Celsius. Răcirea lor urmăreşte exaltarea prospeţimii şi a fructuozităţii. Vinurile obţinute în Provence se consumă, în cea mai mare parte, chiar în regiunea de origine, fiind foarte solicitate de restaurante, localuri sau hoteluri. Prin urmare, rămâne foarte puţin disponibil pentru export, aşa că, în cazul în care doriţi să vă faceţi o impresie asupra lui, sunteţi invitaţi să-l degustaţi chiar la el acasă. (Text: Agerpres, Foto: alterra.cc, winetastinginprovence.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *