Regiunea viticolă Bourgogne

Bourgogne-03

Regiunea viticolă Bourgogne este situată de-a lungul fluviului Saone, pe o fâşie dispusă pe direcţia nord-sud, între oraşele Dijon şi Lyon. Regiunea cuprinde mai multe zone viticole: Cote d’Or, formată, la rândul ei, din Cote de Nuits şi Cote de Beaune; Cote Chalonnaise; Cote Maconnaise şi Beaujolais, iar la intrarea în Bourgogne dinspre nord, se află podgoria Chablis.

Primele dovezi referitoare la existenţa viilor în Bourgogne datează din secolul al II-lea, dar este posibil ca via să fi fost cultivată aici încă dinainte de sosirea romanilor. Istoricul viţei-de-vie în Bourgogne din perioada Evului Mediu a avut, însă, o importanţă foarte mare, nu numai pentru regiunea viticolă, ci pentru întreaga Europă.

Încă din prima parte a Evului Mediu, exista tradiţia ca viile să fie cultivate în jurul mănăstirilor, făcând parte din domeniile acestora. Un factor extrem de important în dezvoltarea viticulturii în Bourgogne îl reprezintă decretul emis, în 1395, de Filip al II-lea, Duce de Burgundia, cunoscut şi ca Filip cel Îndrăzneţ (n. 15 ian. 1342 — m. 27 apr. 1404), prin care a scos soiul Gamay din regiune, făcând astfel loc pentru Pinot noir, soi care se bucură aici, şi în prezent, de cel mai înalt nivel calitativ.

Bourgogne-01

După Revoluţia franceză (1789), însă, viile au fost luate de la Biserică şi împărţite. Legea napoleoniană de moştenire a conferit posibilitatea existenţei micilor producători, viile fiind şi ele împărţite în mod egal între toţi copiii familiei.

Astfel, parcelele au devenit din ce în ce mai mici, ajungând ca, în jurul anului 2000, să existe în Bourgogne aproximativ 85 de producători distincţi, potrivit volumului „The New Sotheby’s Wine Encyclopedia”. Primul efect pe care l-a avut această divizare a viilor l-a constituit dezvoltarea comerţului. O altă consecinţă o reprezintă faptul că standardele calitative sunt destul de fluctuante, cu variaţii de la un producător la altul.

În 1851, odată cu darea în folosinţă a liniei ferate dintre Dijon şi Paris, vinurile de Bourgogne au fost din ce în ce mai solicitate, dar în anii 1870, a survenit atacul filoxeric, din care regiunea viticolă şi-a revenit spre începutul secolului al XX-lea, viile altoite fiind mult mai viguroase aici decât oriunde altundeva.

Bourgogne-02

Regiunea viticolă Bourgogne se caracterizează printr-o diversitate mare în ceea ce priveşte relieful şi condiţiile de sol. Cu toate acestea, varietatea calitativă a vinurilor produse aici se bazează doar pe două soiuri: Pinot noir şi Chardonnay. Pe lângă acestea, se mai cultivă şi Aligote şi Gamay, acestea neridicându-se, însă, la nivelul primelor două.

Regiunea este reputată îndeosebi pentru vinurile roşii. Potrivit oenologului Mihai Macici, în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”, cele obţinute în Cote d’Or sunt caracterizate de o fermitate mai mare, cu un buchet şi culoare ce variază în funcţie de vârstă. Vinurile de Cote de Beaune sunt mai puţin colorate şi mai discrete decât cele de Cote de Nuits. De altfel, chiar denumirea celei din urmă este edificatoare, cele mai bune vinuri roşii obţinându-se, în majoritatea lor, la Cote de Nuits, cuvântul ”nuits” din limba franceză însemnând ”nopţi”.

Bourgogne-04

Cele de Beaujolais sunt mai lejere, fructuoase, mai armonioase şi prietenoase. Oenologul francez Luis Orizet spunea că: ”Le Beaujolais, c’est l’eclat de rire de la table.” (Beaujolais-ul este izbucnirea în râs a mesei.) Mai recent, în Beaujolais au început să fie produse aşa-numitele ”vins primeurs”, care se consumă până la sfârşitul anului, adică în decurs de trei luni de la elaborare, el vestind, astfel, apariţia noii recolte.

Vinurile albe de Bourgogne sunt seci, dar moi, cu o aromă de fruct ce se combină cu buchetul specific învechirii. Sunt vinuri de o distincţie şi fineţe deosebite. Podgoria Chablis, situată în extremitatea nordică a regiunii viticole Bourgogne, este celebră pentru vinul alb de Chardonnay. Podgoria este situată foarte aproape de regiunea Champagne, din care a făcut parte iniţial.

Bourgogne este o regiune în care se obţin vinuri din soiuri distincte şi mai puţin din cupaje. Prin urmare, având în vedere calitatea deosebită a acestora, fiecare soi de viţă-de-vie cultivat aici conţine toate elementele care-i conferă valoare deosebită vinului. Principalele soiuri care aduc prestigiu regiunii viticole Bourgogne, Pinot noir şi Chardonnay, sunt sensibile atât la sol, cât şi la condiţiile microclimatice, dar îndeosebi la măiestria viticulturilor. (Text: Agerpres, Foto: bourgogne-wines.com, wallpapers.brothersoft.com, en.wikipedia.org)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *