Prima “fotografie” a unui tunet

foto-tunet

Fulgere lovesc de peste 4 milioane de ori pe zi, dar fizica care stă la baza acestor descărcări electrice şi a tunetelor care le însoţesc nu este încă înţeleasă pe deplin. Acum, în premieră, oamenii de ştiinţă au reuşit să capteze “imaginea” unui tunet, conform unui material publicat de Live Science.

Cercetători de la Southwest Research Institute (SwRI) din San Antonio, Texas, au produs artificial fulgere lansând în nori o mică rachetă de care a fost ataşat un cablu de cupru cu împământare. În doar câteva secunde s-au produs primele fulgere, iar oamenii de ştiinţă au înregistrat sunetul produs cu o serie de microfoane de mare sensibilitate.

Apoi echipa a transformat datele înregistrate în imagini, rezultând prima “fotografie” a unui tunet.

“Imaginea obţinută iniţial arăta ca o piesă de artă modernă, plină de culori vii, pe care să o expui deasupra şemineului”, a susţinut Maher A. Dayeh, cercetător în cadrul Departamentului pentru Ştiinţe Spaţiale al SwRI.

 “Dacă putem susţine că înţelegem în general mecanica formării tunetului, nu ştim încă exact care proces fizic antrenat de descărcarea electrică a fulgerului produce tunetul pe care-l auzim. Un tunet este perceput în funcţie de distanţa la care ne aflăm faţă de fulger. Din apropiere, tunetul are un sunet ascuţit şi scurt de rupere, în timp ce de la distanţe mai mari are o durată mai lungă şi se aude ca un hodorogit îndepărtat”, a explicat el.

Echipa de cercetători a plasat microfoane la aproximativ 95 de metri distanţă de rampa de lansare a rachetei. Atunci când Dayeh a examinat pentru prima oară imaginea rezultată, nu a putut vedea tunetul propriu-zis pentru că identitatea sa acustică era ascunsă de imagini cu frecvenţe mai ridicate. Pentru fiecare fulger declanşat, în imaginile de înaltă frecvenţă rezulta un “fulger acustic”.

Fulgerele se nasc în nori. Pe măsură ce particulele de gheaţă din nori se ciocnesc şi se sparg, particulele mari şi mici rezultate ajung să aibă sarcină electrică. Particulele mai mici, cu sarcină pozitivă, sunt împinse spre partea superioară a norului de curenţii ascendenţi, în timp ce particulele mai mari, cu sarcină negativă, se adună la baza norului. Astfel norul ajunge să dispună de un uriaş potenţial electric, care se descarcă sub forma unui fulger în pământ.

În acel moment, aerul prin care trece fulgerul este încălzit până la o temperatură de trei ori mai mare decât cea de la suprafaţa Soarelui. Din această cauză aerul se dilată brusc foarte mult, generând o undă de şoc – tunetul – care se propagă prin aer. Aceasta este versiunea simplificată a producerii tunetului. În continuare, cercetătorii doresc să afle mai multe informaţii despre modul în care este generat sunetul specific al tunetului. (Text: Agerpres, Foto: rantlifestyle.com, swri.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *