Mp3

“Pietrele Doamnei” din Masivul Rarău

Pietrele Doamnei-02

Situată în partea nordică a Masivului Rarău, pe teritoriul judeţului Suceava, rezervaţia naturală „Pietrele Doamnei” ce acoperă o suprafaţă de 933 ha, reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni.

Rezervaţia naturală ”Pietrele Doamnei”, al cărei nume provine tocmai de la formaţiunea de stânci calcaroase aflate pe teritoriul său, se dezvoltă altitudinal între 1.150 m şi 1.550 m.

Pietrele Doamnei oferă un relief ruiniform alcătuit dintr-un ansamblu de turnuri din calcare recifale cretacice încrustate cu gasteropode, corali, amoniţi, orbitoline, alge marine, cu înălţimi cuprinse între 10 şi peste 70 m, înconjurate de o masă de grohotişuri ce au dimensiuni variabile.

Între multele legende legate de provenienţa numelui acestor formaţiuni se află şi cea potrivit căreia în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareş, în retragerea din faţa otomanilor spre Cetatea Ciceului, acesta a găsit aproape de culmile Rarăului (care se numea, pe atunci Todirescu) adăpost pentru familia sa şi a unei părţi din avere. Legenda spune că în momentul în care otomanii au încercat să pună mâna pe averea domnitorului s-a produs o alunecare de pietre, omorându-i. Astfel, oamenii locului i-au dat masivului numele de Rarău, iar stâncile au fost numite Pietrele Doamnei.

Asemănătoare cu Pietrele Doamnei având dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervaţie geologică şi geomorfologică situată pe valea Izvorului Alb cu o suprafaţă de 2 ha. În aceeaşi rezervaţie se mai află masivul de calcare, Piatra Zimbrului, lung de 600 m şi înalt de o sută de metri, ce formează un perete vertical, dar şi Peştera Liliecilor sau Borta îngrădită, numele dat de oamenii locului, cu o intrare sub forma unui puţ de aproape 14 m adâncime, şi având o dezvoltare de 340 de m şi o denivelare de 86 de metri.

Accesul spre Pietrele Doamnei se poate face urmând mai multe rute, potrivit site-ului amintit. Din oraşul Câmpulung Moldovenesc se merge pe drumul care urmăreşte Valea Izvorului Alb, spre creasta Rarăului, unde se află Cabana Rarău (1.538 metri). Drumul de 14 km se poate parcurge cu maşina sau pe jos, urmând marcajul cu punct roşu, în trei-patru ore cu scurtături.

De la cabană la Pietrele Doamnei, se merge pe potecă aproximativ un kilometru. Din drumul pe Valea Izvorului Alb, pe pârâul Limpedea, se urmează marcajul crucea galbenă, care duce în Vârful Rarău şi la Cabana Rarău. Din Câmpulung Moldovenesc pe Valea Caselor, prin rezervaţia Moara Dracului în Vârful Rarău şi la cabană (marcaj cruce roşie). Un alt traseu (auto, dar şi cu piciorul, marcaj punct albastru) porneşte din Valea Bistriţei în satul Chiril, la Cabana Rarău. Din Vatra Dornei la Cabana Giumalău şi de aici pe creastă la cabană (marcaj bandă roşie).

Pietrele Doamnei-01

Aria protejată ”Pietrele Doamnei” a fost declarată rezervaţie naturală mixtă ”Pietrele Doamnei-Rarău” prin H.G.2151/30.11.2004 şi face parte din situl de importanţă comunitară Rarău-Giumalău declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 07.02.2008.

Masivul Rarău este situat în nordul Munţilor Bistriţei (Carpaţii Orientali), între văile Moldovei (la nord) şi Bistriţei (la sud) fiind alcătuit din şisturi cristaline şi calcare mezozoice. Eroziunea diferenţială a scos în evidenţă calcare sub formă de turnuri, piramide, blocuri, pereţi abrupţi, stânci zvelte.

Specia forestieră predominantă o formează molidul, cu diseminări de scoruş, plop tremurător, sălcii, mesteacăn şi altele. Coniferele formează în est, în bazinul Slătioara (800 — 1.350 m altitudine), rezervaţia forestieră Codrul secular de la Slătioara (810 ha), în cadrul căreia există exemplare de molid cu vârste între 300-500 de ani (diametre de peste un metru şi înălţimi de 40-50 m), alături de brad, tisă, fag. În pădure se găsesc urme de urs, cerb carpatin, lup, vulpe, mistreţ, râs, iepure, veveriţă, jder, dar şi de corbi, cocoşi de munte, ierunci şi păsări răpitoare.

Pajiştile ocupă suprafeţe însemnate în nord, pe versanţii Bistriţei şi pe culmile mai însemnate, la peste 1.250 m. Pe Muntele Todirescu, deasupra codrului secular Slătioara, există o rezervaţie botanică (44 ha), cu un număr mare de elemente floristice, multe dintre ele fiind specii endemice (ghinţura, sângele voinicului, floarea de colt, arginţica, bulbuci, jneapăn etc). (Text: Agerpres, Foto: skytrip.ro, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *