Mp3

Partide nou înfiinţate, înscrise în competiţia pentru alegerile locale

Parlamentul-Romaniei

Ca urmare a modificării, în 2015, a Legii partidelor politice, astfel încât un partid politic se poate înregistra doar cu trei membri fondatori, spre deosebire de perioada 2003-2015, când erau necesare 25.000 de semnături, Registrul partidelor politice a înregistrat în 2015 şi 2016 un număr foarte mare de partide politice noi.

Multe dintre acestea s-au şi înscris în cursa electorală pentru alegerile locale din 5 iunie 2016.

O noutate o reprezintă formarea mai multor partide regionale, care îşi propun să apere interesele locale şi regionale din care fac parte: Uniunea Salvaţi Bucureştiul, Partidul Gălăţenilor, Partidul Botăşănenilor, Partidul Oamenilor Liberi (Târgu Mureş), Partidul pentru Argeş şi Muscel, Partidul “Mişcarea pentru Medgidia” etc.

Printre partidele noi care şi-au depus candidatura pentru alegerile locale din 5 iunie 2016, se numără: Partidul Republican din România (PR), Partidul România Unită (PRU), Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN), Partidul Social Românesc (PSRO), Partidul Frontul Demnităţii şi Identităţii Naţionale (FDIN), Partidul M10, Partidul pentru Argeş şi Muscel (PAM), Partidul Naţional Democrat (PND), Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal (PPU social-liberal), Partidul Agricultorilor din România (PAR), Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) etc.

Partidul Republican din România este un partid politic nou, înregistrat la Registrul partidelor politice, la 5 ianuarie 2015, autodefinit de centru, şi care îşi propune “să aducă un nou suflu în viaţa socială, politică şi economică a ţării, care vine cu soluţii viabile pentru redresarea României şi pentru creşterea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor săi”. Partidul este condus în prezent de Nicu Neamţu.

Partidul România Unită, înregistrat la 23 aprilie 2015, susţine că are la bază doctrina naţional-democrată, un curent dezvoltat în perioada antebelică şi interbelică de către savantul Nicolae Iorga. PRU îşi asumă, însă, această doctrină într-o variantă adaptată provocărilor perioadei contemporane, scrie partidulromaniaunita.org. Conducerea partidului este asigurată de Bogdan Diaconu, fost parlamentar al PSD.

Partidul Blocul Unităţii Naţionale, înscris definitiv în Registrul partidelor, la 25 iunie 2015, reunind foşti membri ai Partidului România Mare, ai Partidului Social Democrat, dar şi ai altor partide care nu mai există, şi al cărui preşedinte interimar este Dorel Vulpoiu, se autodefineşte ca fiind, în acelaşi timp, un partid de centru-stânga, naţional şi creştin-democrat. Partidul promovează valorile europene ale statului de drept, ale democraţiei şi economiei sociale de piaţă şi îşi propune să fie “tribuna de unde să se exprime toţi cei care îşi doresc cu adevărat modernizarea şi dezvoltarea armonioasă a României”.

Partidul Social Românesc este un partid de stânga, de orientare social-democrată, fondat de către fostul lider al PSD, Mircea Geoană şi înregistrat la 30 iunie 2015. Mircea Geoană, preciza, la 9 martie 2015, că “PSRO este un răspuns la grava deviere de la identitatea de stânga a PSD-ului condus de Victor Ponta, care a decis abandoneze electoratul de stânga din România”, adăugând că “Partidul Social Românesc sprijină munca, creând condiţii de afirmare şi succes în viaţa fiecărui român, indiferent de locul, clasă sau grupul social din care fac parte”.

Partidul Frontul Demnităţii şi Identităţii Naţionale este un alt partid politic înregistrat în 2015, 1 iulie. Formaţiunea se autodefineşte ca fiind de centru şi are ca principale valori promovarea doctrinei populare româneşti şi economia socială de piaţă. Potrivit site-ului oficial al partidului, fdin.ro, la baza creării partidului a stat premisa că opoziţia stânga-dreapta nu mai este de actualitate, astfel încât, din punct de vedere politic, FDIN se plasează la dreapta spectrului politic, datorită importanţei pe care o acordă ideii naţionale şi ideii creştine; din punct de vedere economic, în schimb, partidul împărtăşeşte valori de stânga precum echitatea şi justiţia socială. Partidul este condus de Corneliu Ciontu.

Partidul M10, condus de Monica Macovei, s-a înscris în Registrul partidelor politice, la 7 august 2015. Potrivit Statutului, este un partid reformist, de centru-dreapta, care militează pentru un stat suplu, neintervenţionist şi eficient. La 10 ianuarie 2015, europarlamentarul Monica Macovei a lansat Asociaţia M10, declarând că “M” din denumirea asociaţiei vine de la “merit, muncă, modernizare”, iar 10 este “decalogul celor 10 porunci” pe care l-a propus clasei politice în campania pentru preşedinţie.

Partidul Naţional Democrat, înregistrat la 9 august 2015, s-a format ca urmare a desprinderii din Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD). Printre principiile fondatoare ale noului partid se numără: integritatea, competenţa şi valoarea, transparenţa, performanţa, responsabilitatea, respectul, solidaritatea naţională, competiţia şi pragmatismul. Preşedintele PND este Daniel Fenechiu, fost parlamentar al PPDD.

Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal, înregistrat la 7 octombrie 2015, al cărui preşedinte interimar este Maria Grapini, este un partid politic nou, care “s-a născut din nevoia cetăţenilor români de a se regăsi, doctrinar şi organizatoric, într-o forţă politică puternică de centru, adresata clasei de mijloc, românilor care în ultimii ani au suferit în tăcere, au pierdut şi au fost umiliţi şi sacrificaţi”, scrie site-ul oficial, ppusl.ro.

La 26 octombrie 2015, s-a înregistrat un alt partid politic, Partidul Oamenilor Liberi, înfiinţat la Târgu Mureş. Membrii formaţiunii sunt, în general, jurnalişti şi oameni de afaceri, care şi-au propus să schimbe mentalitatea oamenilor, în sensul în care toleranţa şi valorificarea ideilor inovatoare să devină prioritare pentru cetăţenii comunităţii mureşene. Preşedintele POL este omul de afaceri Dan Maşca.

Partidul pentru Argeş şi Muscel, s-a înregistrat la 4 noiembrie 2015 şi este condus Mircea Andrei, fost preşedinte al PDL Argeş. Politica noii formaţiuni va fi axată pe interesele judeţului Argeş şi ale locuitorilor săi. În vederea alegerilor locale din 10 iunie 2012, Mircea Andrei a format, şi la nivel local, Alianţa pentru Argeş şi Muscel din care făceau parte PDL şi PNȚCD, şi cu care a reuşit să câştige 24 de fotolii de primar.

Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a înregistrat ca partid politic la 27 noiembrie 2015, partidul având ca obiectiv oferirea unei alternative la actuala clasa politică şi luând naştere în jurul lui Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, care a obţinut 8,45 procente, candidând ca independent la Primăria Capitalei, la alegerile locale din 10 iunie 2012.

Partidul Agricultorilor din România, înregistrat definitiv la 8 decembrie 2015, al cărui preşedinte interimar este Gheorghe Lazăr, are ca obiectiv central reabilitarea agriculturii şi integrarea acesteia, valorificând produse procesate, cu plusvaloare.

***

Prima lege care reglementa partidele politice după 1989 cerea ca un partid politic să aibă doar 251 de membri fondatori pentru a fi înregistrat. Legea partidelor politice s-a modificat însă în 1996, în sensul în care numărul de membri cerut unui partid politic pentru a fi înregistrat a crescut de la 251 la 10.000. Prin Legea partidelor politice nr. 14/2003, lista de semnături cu membrii fondatori, necesară pentru înregistrare trebuia să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti. (Text: Agerpres, Foto: rfi.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *