O invenţie pe zi: HARPA

harpaHarpa, instrument muzical cu formă triunghiulară, are coardele de dimensiuni inegale şi sunetele sale se obţin prin ciupire cu degetele de la ambele mâini.

Este una dintre cele mai vechi instrumente în materie de muzică, începuturile sale fiind întâlnite la sumerieni şi egipteni, cu aproximativ 3.000 ani î.Hr.

În jurul lui 700 î.Hr., apar atestări ale harpei în Orient, apoi în India, Birmania, Grecia şi Roma Antică. Harpa eoliană este considerată ca primul instrument automat. Denumită Aeolus, după numele zeului grec al vântului, aceasta a fost foarte răspândită în secolul al X-lea. Era o cutie din lemn, prevăzută cu o serie de corzi care vibrau la trecerea curentului de aer.

Instrumentul preferat al claselor superioare în Evul Mediu, harpa era nelipsită la serile de poezie, la ceaiul de la ora 17 sau la slujbele de duminică. De-a lungul timpului, harpa a suferit mai multe modificări de formă, cea actuală fiindu-i dată în 1801, de francezul Sebastien Erard.

În 1720, constructorul german Dieter Goebbels Hochbrucher a fixat cele şapte pedale ale harpei pentru obţinerea tonurilor ascendente.

Harpa nu a fost întotdeauna legată de muzică, ci şi de literatură şi religie, de aceea istoricii care cercetează trecutul harpei spun că este un contribuabil de bază al istoriei culturii. Surprinzător este faptul că istoria acestui instrument a fost studiată foarte puţin până în prezent. De aceea, în Franţa a fost înfiinţat “Grupul pentru Studierea Istoriei Harpei”, din care fac parte deopotrivă muzicologi, istorici şi arheologi.

De menţionat că românul Ion Ivan Roncea este unul dintre cei mai mari harpişti ai lumii, fiind supranumit în cercurile melomanilor “Lipatti al harpei”. Alte nume sonore legate de acest instrument sunt Gwenaël Kerleo, Violaine Mayor, formaţia Sedrenn, Aurore Bréger, Anne Le Signor, Gaelle Lavarec. (Text: Agerpres, Foto: gopixpic.com, Video: Fundatia George Enescu Live/youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *