O invenţie pe zi: Cauciucul vulcanizat

cauciuc

Cauciucul a fost adus în Europa de către Cristofor Columb, dintr-una din călătoriile sale în America de Sud. La vremea aceea, cauciucul era deja folosit de câteva secole de către indieni, care făcuseră din acest material un fel de mingi elastice. Le foloseau pentru a juca “Tlachlter”, joc asemănător fotbalului, doar că nu aveai voie să loveşti mingea nici cu mâinile şi nici cu picioarele.

 

Termenul de “cauciuc” provine de la cuvântul de origine indiană “cahuchu”, care însemna “lemn plângător”. Cauciucul era făcut din latex, substanţă naturală, extrasă din scoarţa copacului. Europenii au fost încântaţi de acest material, prima sa utilizare fiind cea de gumă de şters. Alte întrebuinţări nu prea avea cauciucul din două motive: atunci când era supraîncălzit, se topea, iar la temperaturi foarte scăzute se rupea.

În perioada anilor 1830, mai mulţi cercetători au încercat să transforme cauciucul într-un material rezistent pe toată perioada anului, de la temperaturi foarte scăzute la temperaturi foarte ridicate. Charles Goodyear a fost unul dintre aceştia. Dându-şi seama de potenţialul acestui material, a încercat să rezolve aceste două probleme. În 1837, a primit primul brevet pentru că a reuşit să modifice uşor cauciucul, transformându-l astfel într-un material cu care se putea lucra mai uşor.

În anul 1843, după multe încercări, Goodyear a descoperit soluţia. Făcuse experimente cu sulf şi latex, dar, neavând bani să continue cercetările, şi-a mutat laboratorul acasă. Din greşeală, a scăpat o mixtură de sulf cu latex pe o plită încinsă şi a constatat că, în loc să se topească, cauciucul s-a întărit şi a format o suprafaţă asemănătoare cu materialele din piele.

Pentru a testa în continuare durabilitatea materialului, Goodyear punea câte o mostră a acestuia afară, în nopţile geroase de iarnă. Spre surprinderea sa, materialul nu s-a alterat. Reuşise să descopere soluţia: cauciucul era acum rezistent la apă, la temperaturi foarte scăzute şi, în acelaşi timp, şi la temperaturi foarte ridicate. Procesul acesta de modificare a cauciucului, prin care i se conferea această rezistenţă, se numeşte astăzi “vulcanizare”. În 1844, Goodyear a primit brevetul care-i acredita invenţia.

Foarte multe obiecte din zilele noastre sunt făcute din cauciuc. Dar foarte puţine dintre acestea folosesc cauciucul natural. Cea mai mare parte, de la pneuri şi până la anumite componente ale motorului, au la bază cauciucul vulcanizat.(Text: Agerpres, Foto: goodyear.eu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *