Mp3

Noua necropolă regală de la Curtea de Argeş – o “bisericuţă fetiţă”

20160521_110839

Profesorul Augustin Ioan, arhitectul care a realizat proiectul noii Catedrale Arhiepiscopale de la Curtea de Argeş, unde va fi înmormântată Regina Ana a României, afirmă că, pornind de la cultul Sfintei Muceniţe Filofteia, şi-a dorit să realizeze “o bisericuţă fetiţă”.

“Ea (n.r. — Sfânta Filofteia) e figurată în icoane îmbrăcată într-un costum naţional, balcanic. Un copil, o ţărăncuţă credincioasă. Şi noi am zis să facem o ‘bisericuţă fetiţă’, ca să spun aşa, pentru că tipul ăsta de cruce greacă înscrisă e cel mai ‘feminin’ dintre toate tipologiile de biserică ortodoxă. Acum s-a mai mărit, e ditamai Catedrala, dar proporţiile sunt blânde şi curbe, nu sunt unghiuri vehemente. Toate sunt curbe. Şi pe dinăuntru. E un spaţiu foarte frumos, căpiţă, ca la Catedrala Ortodoxă din Sibiu. Şi e foarte bine luminat de turla centrală, care e mare”, a explicat arhitectul.

El spune că este mâhnit că biserica, încă nesfinţită, se “inaugurează” cu o înmormântare.

“Noi speram s-o sfinţim şi abia apoi s-o dăm în folosinţă. Din nefericire, începe cu o îngropare”, a arătat Augustin Ioan, care este arhitect, profesor universitar, doctor în arhitectură şi în filosof.

Chiar de la începerea proiectului, acesta a fost marcat de importanţa realizării unui astfel de edificiu, viitoare necropolă regală.

“Sunt cutremurat ştiind că va servi drept necropolă… Şi am văzut lespezile — eu le-am proiectat — cu numele Regelui şi ale Reginei (n.r. — Mihai şi Ana)… Adică ştiind cu un pas înainte… Te smereşte un exerciţiu din ăsta. Am mai făcut vreo douăzeci şi ceva de biserici. Dar nu e acelaşi lucru când faci catedrala unde se vor odihni regi şi regine. Vă daţi seama… Deci, am lucrat aşa mult mai înfricoşat decât la alte proiecte. (…) Plus prezenţa arhiepiscopului, care e un ctitor, şi-a umplut episcopia de lăcaşuri de cult”, a adăugat arhitectul.

Iniţial, mărturiseşte Augustin Ioan, a fost sunat în legătură cu acest proiect de către principele Radu în 2008, fiind vorba atunci doar de o “necropolă”, “un mausoleu pentru următorii din Familia Regală”.

“După care s-a cuplat cu nevoia arhiepiscopului Calinic de a muta moaştele Sfintei Filofteia din Palatul Episcopal, unde este acum, undeva mai la stradă, acestea fiind subiectul unei devoţiuni extraordinare”, a precizat el.

Despre tema proiectului, Augustin Ioan a arătat că aceasta “a fost una extrem de simplă, şi anume un număr de lăcaşuri de cult suficiente pentru toţi membrii Familiei Regale, care doreşte să aducă în pământ românesc şi pe cei care sunt risipiţi, precum Regina Elena şi alţii care nu sunt înhumaţi încă în ţară”.

IMG_6202

Spune că s-a gândit “destul de mult” şi a făcut numeroase schiţe până să ajungă la actuala înfăţişare a Catedralei.

Din toate ne-am păstrat însă două referinţe. Prima este Sfântul Nicolae Domenesc, o biserică de cruce greacă, de plan pătrat, cea de-a doua temă fiind chiar Paraclisul. Deoarece, ştiind că acolo va ‘locui’ — ca să spun aşa — Sfânta Filofteia, ne-am propus să semene cu locul unde este acum, acest Paraclis, făcut de Lecomte du Noüy (n.r. — arhitect francez, restaurator şi membru corespondent al Academiei Române), cel care a restaurat şi Catedrala Veche, a Meşterului Manole”, a adăugat arhitectul.

În conturarea proiectului noii Catedrale Episcopale din Curtea de Argeş s-a făcut, deci, referire la Palatul Episcopal, proiectat de acelaşi André Lecomte du Noüy, realizat în cărămidă roşie şi ancadramente de piatră, a amintit Augustin Ioan.

Potrivit acestuia, “această necropolă este pusă pe circumferinţa unui cerc”.

“Mormintele sunt amplasate pe un arc de cerc ale cărui raze ajung în centru, reprezentat de masa sfântă din altarul bisericii. La liturghie participă şi viii, şi morţii şi se uită spre masa de altar. Fiecare cuplu de morminte e acoperit de o boltă cu mozaic de aur, care va avea o candelă. Pe jos e mozaic, exact cum este în necropola de la catedrala mare”, a precizat Augustin Ioan.

Proiectul iniţial a suferit modificări, datorate intervenţiei conducerii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

“Sunt diferenţe. Nu pot să spun că sunt sfâşietoare, dar sunt diferenţe faţă de proiectul nostru. S-a mai înălţat parte de necropolă, s-a pus o sală deasupra necropolei. S-au făcut nişte turnuri faţă de cupole, s-a mai înălţat turla principală… Toate proiectele la dimensiunea asta sunt proiecte colaborative”, a mai spus Augustin Ioan.

Amintind de biografia Sfintei Muceniţe Filofteia, martirizată la doar 12 ani, fiind ucisă de tatăl său, necreştin, care s-a supărat că le dădea de mâncare săracilor, ale cărei moaşte nu au putut fi luate de turci, sfânta “nelăsându-se dusă”, arhitectul a mărturisit că l-a preocupat subiectul mutării acesteia în noua catedrală.

“Mă rog. Nu e timpul potrivit să facem glume, dar l-am întrebat pe Înaltpreasfinţitul cum i se pare catedrala şi dacă e convins că o să ne lase Sfânta s-o mutăm acolo, în noul lăcaş. Sper că da. Sper că o să-i placă noul loc. Oricum, ea face obiectul unui cult acolo, al unei devoţiuni importante, foarte importante. Şi sunt convins că dacă se mută Sfânta, se mută şi puhoiul de oameni care o vizitează”, a menţionat el.

Augustin Ioan nu a putut avansa o dată la care ar putea fi finalizat noul edificiu de cult.

“Dacă aş putea să am toată suma pentru ce mai e de făcut, v-aş putea răspunde. Pentru că, altminteri, ea se putea termina în doi ani, fără probleme. Noi am început în 2009”, a spus arhitectul.

Pe 10 mai 2009, în prezenţa principesei Moştenitoare Margareta şi a principelui Radu, a fost pusă piatra de temelie a noii catedrale.

Amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş, noua catedrală, care are va avea, în linii mari, arhitectura Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş, ctitorită de Basarab I la mijlocul secolului al XIV-lea, nu va depăşi ca dimensiuni vechea ctitorie a cărei edificare este atribuită legendarului meşter Manole.

În incintă va exista un loc special amenajat, unde vor fi locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României şi ale arhiepiscopilor Argeşului şi Muscelului, aici urmând a-şi găsi somnul de veci şi osemintele regelui Carol al II-lea, aflate, din 2003, într-o capelă din curtea mănăstirii.

Primii doi regi ai României, Carol I şi Ferdinand, împreună cu soţiile lor, Elisabeta şi Maria, sunt înmormântaţi în vechea catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeş.

Lăcaşul de cult, ridicat din iniţiativa şi cu finanţarea Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, din donaţiile credincioşilor, în parteneriat cu Casa Regală a României, va avea hramul Sfânta Muceniţă Filofteia şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, aici urmând a fi depusă şi racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia.

Sfânta Muceniţă Filofteia, prăznuită pe 7 decembrie, a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari, precizează site-ul crestinortodox.ro. Numele său în limba greacă înseamnă “iubitoare de Dumnezeu”. Pentru că a dovedit milă faţă de oamenii sărmani, a fost omorâtă de tatăl său, la vârsta de numai 12 ani. Moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul secolului al XIV-lea, în anul 1950, Sinodul BOR hotărând generalizarea cultului Sfintei Filofteia. (Text: Agerpres, Foto: romaniaregala.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *