Nicolae Tonitza, armonii de culoare

Nicolae_TonitzaNicolae Tonitza, unul dintre cei mai mari pictori ai României, s-a născut la 13 aprilie 1886, la Bârlad. Pictor, grafician, critic de artă, Tonitza se remarcă prin portretele realizate, îndeosebi cele de copii şi de femei, precum şi prin peisaje şi naturi statice.

A urmat cursurile gimnaziale la Școala ”Manolache K. Epureanu” din oraşul natal. În 1902, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din Iaşi, fiind coleg cu Ștefan Dimitrescu, Ion Secoşanu ş.a. Student fiind, s-a numărat printre susţinătorii ţăranilor răsculaţi în 1907, retrăgându-se în aceste împrejurări de la Academia din Iaşi (diploma de absolvire a obţinut-o în 1912). Și-a continuat studiile la München, unde în 1908 a fost admis la Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase. Expune la Galeria Kunstverein (Munchen), trimite caricaturi la revista ”Furnica” şi articolul ”Importanţa criticii de artă” la revista ”Arta română” din Iaşi, care reprezintă debutul său în publicistică. În anul 1909, călătoreşte în Italia şi în Franţa.

Între 1909 şi 1911 s-a aflat la Paris, unde a frecventat ateliere şi a făcut studii după pictori celebri. În timpul studiilor, a participat la zugrăvirea unor biserici, din aceşti ani nerămânând însă decât puţine lucrări. A colaborat cu desene şi articole la diferite reviste ale vremii. Întors în ţară, în 1911, se concentrează asupra unui bogat univers de subiecte raportate la existenţa umană, realizând seria de lucrări intitulată ”Din viaţa celor umili”. Participă la expoziţia ”Tinerimii artistice” şi zugrăveşte bisericile din Scorţeni, Silişte, Poeni, Văleni. În 1913, se căsătoreşte cu Ecaterina Climescu, cu care va avea doi copii, Catrina şi Petru. Din motive financiare, renunţă la pictură câţiva ani şi lucrează ca redactor la ziarul ”Iaşul”. În 1916, expune, la Bucureşti, 94 de picturi şi desene, împreună cu Ștefan Dimitrescu.

Este mobilizat şi trimis pe front, în 1916, dar cade prizonier în luptele de la Turtucaia şi este trimis în lagărul de prizonieri de la Kirjali (Bulgaria). După Primul Război Mondial se stabileşte la Bucureşti, iar între anii 1921-1924, locuieşte la Vălenii de Munte. În 1925, a întemeiat ”Grupul celor patru”, alături de Oscar Han, Francisc Șirato şi Ștefan Dimitrescu.

Nicolae Tonitza-02

Lucrările sale sunt naturi statice (”Vas cu trandafiri”, 1927-1929; ”Natură statică cu icoană”, 1927-1928; ”Natură statică cu legume”), scene de interior (”Cerdacul”, 1924; ”Vatră”, 1925), nuduri (”Nud în iatac”, ”Nud cu spatele”, ”Nud la malul mării”), peisaje (”Peisaj bucureştean”, 1925; ”Vedere din Bucureşti, iarna”, 1925, ”Plajă la Mangalia”, peisaje dobrogene), portrete de copii şi de femei (”Fata pădurarului”, 1924; ”Katiuşka lipoveanca”; ”Cap de copil”, ”Nina în verde”), de clovni (”Pagliaccio”, ”Clovn”), portrete şi autoportrete (”Portretul lui Gala Galaction”, 1921; ”Autoportret”, 1923) ş.a.

A expus şi în străinătate, la Barcelona (1929), Amsterdam (1930), Bruxelles (1935) ş.a.

În anul 1933, a ocupat catedra de pictură la Academia de Arte Frumoase din Iaşi, rămasă vacantă în urma decesului lui Ștefan Dimitrescu, iar în 1937 devine rector al Academiei.

Nicolae Tonitza a murit la 26 februarie 1940, la Bucureşti.

În Bucureşti există un liceu de arte plastice, înfiinţat în 1949, care îi poartă numele — Liceul de Arte Plastice ”Nicolae Tonitza”.

Nicolae Tonitza-01

În 2010, o expoziţie cu tema “Tonitza — armonii de culoare”, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la moartea marelui pictor şi grafician, a fost deschisă în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni. Expoziţia, în cadrul căreia au fost prezentate 83 de lucrări de pictură şi grafică, a fost organizată de Administraţia Prezidenţială şi de Muzeul Naţional Cotroceni, în colaborare cu mai multe instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară.

Tot în 2010, a fost vernisată, la Centrul Cultural Art Society, expoziţia “Grupul celor 4”, cu lucrări ale pictorilor şi graficienilor Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato, precum şi ale sculptorului Oscar Han. Ruxandra Garofeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale Art Society, preciza, cu acel prilej, că vernisajul este organizat după 75 de ani de la ultima expoziţie a ”Grupului celor patru”, amintind totodată că grupul s-a născut dintr-o extraordinară contopire de concepţii estetice şi etice.

O monedă de argint dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea lui Nicolae Tonitza a fost pusă în circulaţie, în scop numismatic, la 22 august 2011, de Banca Naţională a României.

Numeroase lucrări ale lui Tonitza au figurat în ultimii ani în catalogul unor licitaţii. În 2010, “Golgota”, cea mai mare lucrare a lui Nicolae Tonitza (un metru pătrat) a fost adjudecată la suma de 125.000 de euro. În 2011, au fost adjudecate lucrările: “În iatac” (290.000 euro), “Crini imperiali” (30.000 euro), ”Doamna cu voal” (15.500 euro), “Curte la Mangalia” (76.000 euro), “Fiul pădurarului” (115.000 de euro), “Pe verandă” (155.000 euro), “Afizé” (160.000 euro). În 2012, au fost adjudecate tablourile “Trei fraţi” (170.000 euro), “Copil în rose” (75.000 de euro), ”Nud văzut din spate” (110.000 euro), “Două surori” (125.000 euro), “Nud cu spatele” (140.000 euro), “Catrina” (142.000 euro).

Potrivit Topului 100 al celor mai valoroşi pictori români, lansat în octombrie 2012, Nicolae Tonitza conducea clasamentul celor mai bine vânduţi artişti români, în licitaţiile publice din ultimii zece ani. Potrivit unui comunicat al Casei Artmark, topul era condus de Nicolae Tonitza, cu opera “În iatac”, adjudecată la Licitaţia de iarnă a Artmark din 2011, cu preţul record de 290.000 de euro.

Nicolae Tonitza-03

Nicolae Tonitza a fost cel mai bine vândut pictor şi în 2013, an în care cele 47 de opere ale pictorului adjudecate (din cele 61 scoase la licitaţie) au însumat 849.337 de euro. Dintre tablourile semnate Tonitza, adjudecate la licitaţii în 2013, amintim: “Plajă la Mangalia” (25.000 euro), “Noapte bună!” (90.000 de euro), “Tătăroaică” (32.500 euro), “Peisaj la Vălenii de Munte” (22.000 euro), ”Gladiole” (75.000 euro). În 2014, lucrarea “Pregătiri de masă (Interior IV)” a fost adjudecată la suma de 85.000 euro. Casele de licitaţii de artă româneşti remarcau la finele anului 2014 că printre cele mai căutate loturi sunt operele clasicilor autohtoni precum Nicolae Tonitza şi Corneliu Baba.

În 2015, au fost adjudecate lucrările “Baia Suzanei” (la suma de 47.500 de euro), “Puritate” (60.000 de euro), “Trandafiri sălbatici” (13.000 de euro), iar la licitaţia de primăvară organizată de Artmark în martie 2016 au fost adjudecate alte două tablouri de Nicolae Tonitza: “Bluză albastră” (35.000 de euro) şi “Garofiţe” (26.000 de euro).

În cadrul manifestării ”Noaptea Muzeelor”, din 16 mai 2015, la Palatul Cesianu-Racoviţă a putut fi vizitată o expoziţie intitulată “Capodopere de Nicolae Tonitza din colecţii private”. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, tablouri-de-vis.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *