Mp3

NEAMŢ: Piatra Teiului

Piatra Teiului-w

Aşezată pe malul stâng al Bistriţei, stânca Piatra Teiului este situată în coada cuvetei actuale a lacului de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistriţa. Stânca Piatra Teiului, un bloc de rocă de mari dimensiuni, format din calcare recifale cretacice, se află la o distanţă de aproximativ 44 km NV de oraşul Bicaz, şi a fost declarată monument al naturii (categoria a III-a IUCN) din 1951, actual cu statut de rezervaţie geologică.

Cu o înălţime de 23 m, stânca Piatra Teiului are forma unui turn izolat, este amplasată pe o terasă mai înaltă cu 5-7 metri faţă de nivelul Bistriţei şi are baza cuprinsă de ape aproximativ jumătate de an. Aria protejată are o suprafaţă de 0,2 ha şi se găseşte la altitudinea de 508 m.

Stânca este perfect vizibilă de pe viaductul ce traversează lacul, un important nod de drumuri, ce leagă Moldova de Transilvania, fiind înconjurat de unele dintre cele mai frumoase peisaje din ţară. Drumul de la viaduct duce spre Borca şi apoi Vatra Dornei, pe Valea Bistriţei, sau spre Ardeal, prin Grinţieş şi Tulgheş. În apropiere se află Staţiunea Durău şi unul dintre cele mai importante puncte de acces pe traseele de pe Masivul Ceahlău. De asemenea, de la viaduct se poate merge spre pasul Petru Vodă, la mănăstirea cu acelaşi nume.

Denumită de localnici Piatra Dracului, de acest monument al naturii se leagă numeroase legende. Inclusiv poetul şi criticul literar, Alecu Russo a scris despre ea: “Înaltă de patruzeci de picioare, aşezată pe o temelie rotundă, potrivit tăiată, mulţi călători, ca şi mine, la întâia ocolire o vor lua de departe drept o clădire îndrăzneaţă, rămasă din străvechi vremuri, dar când te uiţi la aşezarea ei în şes, departe de mai mult de 500 de paşi de orice înălţime, când i-ai pipăit cu mâna cremenea dintr-o bucată, în crăpăturile căreia vremea a aruncat un fel de muşchi gălbui, rămâi tăcut şi mic în faţa măreţului uriaş; ai de-a face parcă cu una din stâncile scăpate din mâinile titanilor trăsniţi. La treizeci de picioare de la pământ, o muchie mai ieşită a stâncii alcătuieşte, ca un fel de cerdac deasupra căruia se înalţă creasta, puţintel încovoiată şi încununată de o mladă plecată de tei, care a dat pietrei numele lui, mai mult spre a o face să uite alt nume grozav, pe care ciobanii nu-l rostesc decât în şoaptă şi făcându-şi cruce ca buni creştini”.

Viaduct02-w

Una dintre legendele din zonă spune că bucata de piatră a apărut în urma unui pariu dintre diavol şi Dumnezeu. Se pare că Dumnezeu se plânsese diavolului de minciuna şi lucrurile rele ale oamenilor, iar diavolul s-a gândit să aducă potopul asupra oamenilor. Diavolul s-a lăudat că va fura o bucată de stâncă de pe vârful Muntelui Ceahlău, într-o noapte, şi până dimineaţa el va deveni stăpân peste omenire.

Astfel a desprins bucata de stâncă din Ceahlău şi s-a îndreptat spre valea Bistriţei, când un zgomot ascuţit se auzi din văi – era cântatul cocoşului. Diavolul şi-a descleştat ghearele şi bucata de piatră a căzut din mâna sa, în mijlocul apei.

Localnicii spun că de atunci, noapte de noapte, stânca se mută, fie pe stânga, fie pe dreapta, căci se pare, diavolul nu a încetat să încerce să ia stânca de acolo şi să o ascundă în adâncurile apelor pentru a putea stăpâni lumea, şi nu reuşeşte decât să o urnească doar câţiva centimetri.

Viaduct03-w

O altă legendă vehiculată printre localnici povesteşte că în vremuri străvechi, într-o văgăună ascunsă a Ceahlăului trăia un căpcăun care fura fetele din sat şi le ducea pe platoul muntelui, unde le transforma în stane de piatră cu înfăţişări ciudate.

Mâniat peste măsură, tatăl uneia dintre fetele răpite şi-a convins sătenii să meargă să-l doboare pe căpcăun. Monstrul din vârful muntelui a privit atunci furios şi a luat într-o noapte o bucată de piatră pentru a distruge satul fetei.

Atunci, duhul cel bun al Ceahlăului, pe care oamenii şi-l închipuie ca fiind un bătrân cu părul alb, s-a prefăcut într-un tânăr voinic, care l-a înfruntat pe căpcăun. Voinicul a tăiat ghearele monstrului şi bucata de stâncă a căzut în locul în care o vedem şi astăzi. (Text: Agerpres, Foto: dozadebine.ro, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *