MUREŞ: Muzeul Judeţean are peste 2.400 de picturi

muzeu-Mures1

Cele peste 2.400 de picturi originale aflate în galeriile de artă ale Muzeului Judeţean Mureş, Galeria de Artă Clasică Maghiară şi Galeria de Artă Românească Modernă, adăpostite de Palatul Culturii din Târgu Mureş, pot rivaliza oricând cu marile picturi ale lumii şi pot sta pe simezele oricăror galerii internaţionale.

“Galeria de artă s-a deschis în 1913, iar patrimoniul expus vine ca urmare a unei modificări esenţiale făcute în timp prin achiziţii şi donaţii. Începând din 2011, Palatul Culturii găzduieşte două mari galerii, Galeria de Artă Clasică Maghiară, cu un patrimoniu deja existent de la 1913 şi uşor îmbunătăţit pe parcurs, şi Galeria de Artă Românească, care a fost o idee foarte veche, o dorinţă foarte veche, dar care a fost înfăptuită acum, după aproape 100 de ani. A fost un secol în care s-au adunat şi s-au achiziţionat picturi, a fost o perioadă prolifică după război, în anii ’50-’60 au venit transferurile şi donaţiile importante către muzeu. Aşa s-a putut constitui şi galeria de artă românească. Avem 2.450 de lucrări – nu numărul e important, ci valoarea lor – care pot să stea oriunde în România sau Europa, pe simezele unei galerii”, a declarat şeful Secţiei de Artă a Muzeului Judeţean Mureş, Ioan Şulea.

muzeu-Mures2

Deşi sunt extrem de valoroase, între cele două galerii de artă există o diferenţă şi de aceea sunt organizate în două spaţii diferite: reprezintă două şcoli distincte, şcoala de artă maghiară, cu influenţe mai degrabă nordice, care se simte în “cromatică, în modul de exprimare şi în suprafaţa pânzelor, unele cu dimensiuni copleşitoare”, şi şcoala de artă românească, “mai solară, mai deschisă, spre partea cu influenţă pe filieră franceză şi sudică”.

Galeria de Artă Clasică Maghiară este dedicată în special secolului la XIX-lea, cuprinzând elemente ale marilor curente care s-au succedat în arta europeană, influenţe preluate de artiştii maghiari şi topite prin fondul propriei personalităţi. Sunt lucrări la care noi ţinem foarte mult, adevărate bijuterii aparţinând lui Munkacsy, Pal Laszlo, cu pionerii Şcolii de la Baia Mare, respectiv Tormo, Rethi Istvan şi Ferenczi Karoly. Avem şi reprezentanţi locali mureşeni, un portret al lui Dorso Geza, dar avem şi lucrări ale marilor profesori ai şcolii maghiare, cum ar fi Wagner Sandor sau Locz Sandor.

În Galeria de Artă Românească Modernă sunt nume deja consacrate, este vorba de triada de început a artei româneşti moderne, Grigorescu, Luchian şi Andreescu, continuată cu nume din perioada interbelică, Gheorghe Petraşcu, Pallady, pe urmă grupul celor 4, cu Tonitza, Şirato, Ştefan Dimitrescu şi sculptorul Oscar Han. Avem un număr important de lucrări aparţinând lui Ţuculescu, avem lucrări aparţinând marilor profesori, deschizători de drumuri în arta românească, respectiv Corneliu Baba. Ciucurencu, Camil Ressu etc. Dar am ţinut în mod special să avem şi un spaţiu consacrată artiştilor ardeleni din zona mureşeană şi spaţiul transilvan, respectiv Aurel Ciupe, cel care a fost custode pentru 10 ani la pinacotecă, cel care a iniţiat această colecţie de artă românească modernă, apoi ar fi Ion Vlasiu, mare personalitate a artei moderne, Eugen Gâscă sau şcoala de la Baia Mare, Ţifăr. Toate piesele din cele două galerii sunt originale”, a declarat istoricul de artă Cora Fodor.

muzeu-Mures3

Potrivit acesteia, cea mai veche lucrare expusă la galeriile de artă din Târgu Mureş este cea a lui Barabas Miklos, din 1838, denumită “Portret de femeie”, însă cel mai bine cotat pictor din galerie este Mihaly Munkacsy, care are o cotă mare la nivel european, precum şi Nicolae Grigorescu, care are cotă foarte mare la nivel naţional.

Experţii Muzeului Judeţean Mureş susţin că la casele de licitaţii din România a început să se facă o ierarhizare a picturilor, dar că nu întotdeauna banul înseamnă şi valoare artistică, iar diferenţa e dată în ziua de azi nu neapărat de valoare, ci de modul în care artiştii au fost promovaţi.

Dată fiind originalitatea picturilor de aici, Muzeul de Artă din Târgu Mureş a participat anul trecut cu 25 de picturi în valoare totală de peste 1,3 milioane de euro la prima ediţie a Pavilionului Art Safari Bucureşti. Printre lucrările care au fost la Pavilionul Art Safari se numără “Fata cu ulciorul” de Nicolae Grigorescu, “Muza pamfletarului” de Nicolae Tonitza, precum şi alte tablouri valoroase din colecţie.

Muzeul Judeţean Mureş a inaugurat abia în 2011 prima Galerie de Artă Românească Modernă din Târgu Mureş, în care sunt expuse peste 120 de opere inedite aparţinând maeştrilor Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Aurel Ciupe, Ion Vlasiu sau Octav Băncilă. Cele 120 de lucrări valoroase din expoziţie fac parte din colecţia muzeului, au fost achiziţionate în anul 1930 de pictorul Aurel Ciupe şi au stat ani de zile în depozitele instituţiei, fiind expuse doar sporadic.

muzeu-Mures5

Până atunci în pinacoteca Palatului Culturii din Târgu Mureş exista expoziţia permanentă de Artă Maghiară Modernă, înfiinţată în 1913, iar noua expoziţie de Artă Modernă Românească a fost concepută să aibă tot un caracter permanent, fiind amenajată în cinci săli.

Lucrările din această galerie alcătuiesc un traseu reprezentând un secol de artă românească realizată în perioada 1850-1950, începând cu Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu şi terminând cu Corneliu Baba.

La realizarea Galeriei de Artă Românească Modernă s-a lucrat mai bine de trei ani şi jumătate şi s-au realizat investiţii de 400.000 lei, plus tipărirea catalogului trilingv, cu un tiraj de 2.500 de exemplare, care a costat 70.000 lei.

Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, a arătat că primele colecţii de artă de la Târgu Mureş se leagă de aristocraţia locală, prima colecţie publică cunoscută fiind a lui Teleki Domokos din Gorneşti, înfiinţată în 1890, era vorba de Muzeul de Artă Industrială Secuiască.

După anul 1920 a fost iniţiată o “mişcare locală” în fruntea căreia se afla Aurel Filimon, cel care a pus bazele muzeului, respectiv a colecţiilor de etnografie, parţial a celei de istorie, a galeriei de artă, care astăzi sunt parte a Muzeului Judeţean Mureş.

“Galeria de artă a fost înfiinţată în 1913 de primarul de atunci, Bernady Gyorgy. Toate aceste colecţii şi muzee au fost închegate într-o structură numai în 1968, când s-a înfiinţat Muzeul Judeţean Mureş în forma sa actuală. Au fost atrase şi alte colecţii private, ce a rămas din colecţia Rhedely de la Sângeorgiu de Pădure, ce a rămas din colecţia Liceului Romano-catolic şi din colecţia familiei Teleki din Gorneşti. Din păcate, foarte multe dintre aceste colecţii valoroase s-au pierdut după naţionalizare, numai o parte ajungând în colecţiile muzeelor. Am avut însă o bază destul de bogată pe care am reuşit să o îmbogăţim pe parcurs, momentan colecţia totală a muzeului numără peste 300.000 de piese de colecţie, dacă luăm ca număr de inventar, ceea ce face ca acesta să fie printre cele mai mari din ţară”, a susţinut Zoltan Soos.

muzeu-Mures4

Muzeul Judeţean Mureş are şapte secţii – de istorie, arheologie, etnografie, artă, ştiinţele naturii artă, secţia Gurghiu şi restaurarea – care funcţionează într-o serie de clădiri de patrimoniu extrem de valoroase.

“Palatul Culturii este cea mai cunoscută clădire, în sine este o valoare inestimabilă, fiind una dintre cele mai valoroase clădiri Art Nouveau din Europa Centrală. Pe lângă acesta mai avem un patrimoniu bogat, clădiri de patrimoniu, cum ar fi Palatul Toldalagi unde funcţionează Muzeul de Etnografie, avem Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea Târgu Mureş şi Castelul Borbelmissza de la Gurghiu, care au o importanţă locală, dar sunt foarte valoroase. De exemplu, Palatul Toldalagi este una dintre cele mai elegante clădiri baroce din judeţul Mureş, Castelul Bornemissza din Gurghiu este una dintre puţinele clădiri renascentiste care s-au păstrat în forma originală, fiind un castel de vânătoare al principelui Gheorghe Rakoczi I”, a mai arătat Zoltan Soos.(Text: Agerpres, Foto:  muzeumures.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *