Mp3

Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai bine cotaţi scriitori români contemporan

Mircea-Cartarescu-01

Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai bine cotaţi scriitori români contemporani, s-a născut la 1 iunie 1956, la Bucureşti.

Este licenţiat al Facultăţii de Filologie, secţia de Limba şi Literatura Română, a Universităţii din Bucureşti (1976-1980). A fost invitat al Universităţii Iowa, SUA, în cadrul programului ”International Writers Program” (1990), a urmat cursurile Seminarului de Studii Culturale din Stuttgart (Germania, 1991). De asemenea, a fost bursier al Fundaţiei ”Rockfeller” şi al Colegiului ”Noua Europă” (1996) şi profesor invitat de Literatura română la Universitatea din Amsterdam (1994-1996). În 1999 obţine doctoratul în literatură.

Din anul 2004 a fost conferenţiar, apoi profesor la catedra de Istoria Literaturii Române a Facultăţii de Litere din Bucureşti (catedră la care a fost lector din 1991), în prezent la Departamentul de Studii Literare.

Încă din anii studenţiei a frecventat cenaclul ”Junimea” (1976-1990), condus de Ovidiu S. Crohmălniceanu, precum şi ”Cenaclul de luni” (1977-1983), condus de Nicolae Manolescu, unde s-a afirmat cu lecturi de poezie. Conduce, din 1993, cenaclul ”Litere” al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Redactor al revistelor ”Caiete critice” (din 1989) şi ”Contrapunct” (după 1990), a colaborat cu versuri, proză scurtă şi cronici literare la mai multe reviste literare: ”Echinox”, ”Amfiteatru”, ”Argeş”, ”Contrapunct”, ”România literară”, ”Tomis”.

Mircea Cărtărescu a impresionat lumea literară prin poezia şi prin proza sa, dovedindu-se a fi liderul, pe cât de contestat, pe atât de incontestabil, al ”generaţiei ’80”. A debutat cu poeme în revista ”România literară” (1978), iar editorial cu volumul ”Faruri, vitrine, fotografii” (Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut, 1980). A continuat cu ”Aer cu diamante” (volum colectiv, 1982), ”Poeme de amor” (1983), ”Totul” (1985), ”Levantul” (Premiul Uniunii Scriitorilor, 1990), ”Dragostea” (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, 1994), ”Dublu CD” (1998), ”Plurivers 1&2” (2004) ş.a. Este prezent cu poeme în antologii străine: ”Quinze poetes roumains” (Paris, 1990), ”Young Poets of a New Romania” (Londra, 1993).

Ca prozator a debutat în antologia de proză scurtă ”Desant ’83” (1983), remarcându-se apoi cu nuvelele din ”Visul” (Premiul Academiei Române, 1989) — republicate integral, necenzurat, sub titlul ”Nostalgia” în 1993 şi cu romanele ”Travesti” (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, 1994), ”Orbitor — Aripa stângă” (Premiul ASPRO şi Premiul revistei ”Cuvântul”, 1996) — un prim volum din trilogia ”Orbitor”, al doilea roman al trilogiei apărând în 2002 — ”Orbitor. Corpul”, iar cel de-al treilea în 2007 — ”Orbitor. Aripa dreaptă”. Volumul ”De ce iubim femeile” a apărut în 2004 şi a obţinut Premiul Asociaţiei Editorilor din România — ”Succesul anului 2004”, acordat în cadrul Târgului de carte de la Bucureşti din iunie 2005.

A mai publicat ”Visul chimeric. Subteranele poeziei eminesciene” (eseuri, 1992) şi lucrarea sa de doctorat — sinteza de istorie literară ”Postmodernismul românesc” (1999), pentru care i-a fost acordat Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru critică-eseu-publicistică pe anul 1999. Un alt volum de eseuri semnat de Mircea Cărtărescu este ”Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli” (2003), urmat, în toamna anului 2005, de un altul de publicistică, cu titlul pamfletar ”Baroane!”, ce cuprinde articole publicate în ziarul ”Jurnalul Naţional”.

În 2001 i-a apărut volumul de memorialistică ”Jurnal I. 1990-1996”, urmat de a doua parte — ”Jurnal II. 1997-2003”, lansat în cadrul Târgului de carte de la Bucureşti din iunie 2005. A mai alcătuit şi lucrarea ”Enciclopedia zmeilor”, unică pe piaţa cărţii româneşti, lansată în 2002, în cadrul celei de-a noua ediţii a Târgului ”Gaudeamus — Carte de învăţătură”. O a doua ediţie a acestei cărţi a apărut în 2010, iar la 26 mai 2011 şi-a lansat, în cadrul Salonului internaţional de carte ”Bookfest”, ediţia în limba maghiară a acestui volum.
Mircea-Cartarescu-02

În iunie 2010, Mircea Cărtărescu şi-a lansat două noi lucrări: volumul de poeme ”Nimic” şi cartea ”Frumoasele străine”. Tot în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi-a lansat, în 2011, volumul ”Zen. Jurnal 2004-2010”, iar în 2012 — volumul “Ochiul căprui al dragostei noastre”, apărut la Editura Humanitas. Tot Editura Humanitas a reeditat în 2013 volumul “Nostalgia”, în ediţie aniversară, după 20 de ani, în condiţii grafice de excepţie.

Un nou volum, “Poezia”, a fost lansat la 31 martie 2015, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Acesta reuneşte opera poetică a autorului şi cuprinde volumele: “Faruri, vitrine, fotografii”, “Poeme de amor”, “Totul”, “Dragostea”, “Cincizeci de sonete”, “Nimic”.Cel mai recent volum al său, “Solenoid” (Editura Humanitas), a fost lansat la 21 noiembrie 2015, în cadrul Târgului Gaudeamus.

Operele lui Mircea Cărtărescu se bucură de un mare succes şi peste hotare, fiind traduse în italiană, franceză, spaniolă, poloneză, bulgară, maghiară, suedeză, neerlandeză ş.a.

În urma traducerii cărţilor sale a stârnit un deosebit interes, fiind nominalizat, spre exemplu, pentru volumul ”Visul” (”Le Reve”, Paris, 1992), atât pentru Premiul Medicis (1992), cât şi pentru Premiul pentru cea mai bună carte străină (1992) şi cel al Uniunii Latine.

Au apărut în traducere suedeză, spre exemplu, volumele “Nostalgia” (2002), “Orbitor” (2004, 2006, 2009) şi antologia de poezie “En lycklig dag i mitt liv” (2008). În 2010 romanul “Orbitor. Corpul” a fost publicat la editura norvegiană Bokvennen din Oslo, “Orbitor. Aripa stângă” a apărut la editura olandeză De Bezige Bij, ”Orbitor. Aripa dreaptă” a apărut la Editura Denoël din Franţa, iar traducerea în germană a romanului “Travesti” a fost publicată la editura Suhrkamp din Berlin. În 2015 al treilea volum al romanului “Orbitor” a apărut în Olanda, neerlandeza fiind cea de-a şasea limbă străină în care trilogia “Orbitor” poate fi citită integral, după germană, franceză, bulgară, suedeză şi norvegiană.

Mircea Cărtărescu a participat la numeroase festivaluri internaţionale, dintre care amintim: cea de-a opta ediţie a Festivalului de poezie ”Cosmopoetica. Poetas del mundo en Córdoba/Cosmopoetica. Poeţi ai lumii la Cordoba” (Cordoba, Spania, 6-10 aprilie 2011); Festivalul Internaţional de Literatură PEN World Voices 2011, cel mai important festival de literatură din New York; Festivalului Internaţional de Poezie de la Stockholm (16-18 noiembrie 2012); Festivalul Internaţional de Literatură ”Joseph Conrad” din Polonia (20-26 octombrie 2014) ş.a.

Cu prilejul participării sale la Festivalul de poezie ”Cosmopoetica. Poetas del mundo en Córdoba/Cosmopoetica. Poeţi ai lumii la Cordoba”, Mircea Cărtărescu declara, într-un interviu acordat AGERPRES: ”Am continuat să scriu poezie sub forma prozei, m-am considerat întotdeauna un poet. Am scris proză foarte multă în ultimele două decenii, ca o nouă formă de poezie. Poezia nu înseamnă versuri, ci un fel de a vedea lucrurile, de a vedea lumea. Voi continua să scriu proză, am proiecte în curs, dar mă tentează iarăşi felul acela special de respiraţie al poeziei”.

I-a fost conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer de către Preşedinţia României (9 martie 2006) şi a fost decorat cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, de către ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul (aprilie 2010).

A fost distins şi cu Premiul revistei ”Ateneu” pentru poezie (1995), Premiul Asociaţiei Editorilor din România (AER) pentru proză românească (la Târgul Internaţional de Carte Bookarest 2002), pentru primul volum ”Jurnal”, apărut la Editura Humanitas, cu Premiul AER pe anul 2004 pentru cea mai frumoasă carte — ”Cincizeci de sonete de Mircea Cărtărescu cu cincizeci de desene originale de Tudor Jebeleanu” (2003).

Mircea-Cartarescu-03

Mircea Cărtărescu este laureatul premiului literar “Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia — 2005, precum şi al Premiului Internaţional pentru Literatură de la Vilenica, Slovenia — 2011. A câştigat, de asemenea, Premiul internaţional pentru literatură “Haus der Kulturen der Welt Berlin 2012” acordat în Germania, pentru volumul “Orbitor II. Corpul”.

“Autorul român Mircea Cărtărescu a reuşit cu “Orbitor II. Corpul” să scrie un roman fulminant, o operă de artă electrizantă din punct de vedere stilistic, de o intensitate şi o claritate rar întâlnite. ”Der Körper” reuşeşte să alăture ca într-un caleidoscop, în culorii vii, fărâme de conştiinţă şi amintiri din copilărie, episoade din poveşti de familie şi imagini din Bucureştiul distrus în mare parte în epoca Ceauşescu, instantanee din acele vremuri şi gânduri care curg electrizant. Gerhardt Csejka şi Ferdinand Leopold au transmis magistral în limba germană stilul plin de imagini, nebunesc şi suprareal al cărţii, precum şi puterea mesajului acestui ţesut literar”, se arată în motivaţia juriului.

În 2012, scriitorul a fost nominalizat pentru a doua oară consecutiv pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

A câştigat, în anul 2013, Spycher — Literaturpreis Leuk în Elveţia (iulie) şi Premiul Internaţional pentru Literatură la festivalul de profil din oraşul sârb Novi Sad (august). În 2014 cartea sa “Frumoasele străine/Las Bellas Extranjeras”, tradus în Spania în 2013, a fost distinsă cu premiul Euskadi de Plata, al asociaţiei librarilor din provincia bască Gipuzkoa, iar în martie 2015 a primit Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană al Oraşului Leipzig (“Leipziger Buchpreis zur Europaischen Verstandigung”), atribuit de către un juriu internaţional pentru trilogia “Orbitor”. Mircea Cărtărescu a primit, de asemenea, la 27 iulie 2015, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Haus fur Mozart din Salzburg.

Alături de Norman Manea, Gabriela Adameşteanu şi Florin Lăzărescu, Mircea Cărtărescu este protagonistul filmului “România: patru patrii“, de Alexandru Solomon. Documentarul, care prezintă viziunea despre ţara natală a celor patru scriitori, a avut premiera la Bucureşti la 15 februarie 2016.

Scriitorului Mircea Cărtărescu i-a fost acordat premiul la categoria “Proză”, pentru “Solenoid”, la cea de-a XVI-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural (21 martie 2016), precum şi la cea de-a zecea ediţie a Premiilor Observator cultural (28 martie 2016). (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Mircea Cartarescu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *