Mp3

Micul dejun – unul dintre cele mai simple şi eficiente moduri de a mânca sănătos

Gedeckter Frühstückstisch

O viaţă sănătoasă înseamnă înainte de toate o alimentaţie sănătoasă, însă pentru a realiza acest lucru trebuie să se ţină cont de cele trei mese principale ale zilei, dintre care cea mai importantă e micul dejun, spun specialiştii nutriţionişti.
“Micul dejun reprezintă cu siguranţă unul dintre cele mai simple şi eficiente moduri de a mânca sănătos. Trebuie să ne însuşim faptul că micul dejun servit în fiecare dimineaţă ne ajută să ne controlăm mai bine greutatea şi să consumăm o cantitate mai mare de fibre, calciu, vitamina A şi C şi mai puţine grăsimi şi colesterol. Mai mult decât atât, persoanele care iau în fiecare dimineaţă micul dejun vor fi mult mai active şi vor avea o capacitate de concentrare mult mai bună în prima parte a zilei”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române şi autor al “Abecedarului de Nutriţie”.

Specialiştii nutriţionişti susţin că un mic dejun sănătos include cereale integrale (fulgi integrali de ovăz, secară, porumb, biscuiţi integrali de tip “crackers”, pâine din făină integrală), proteine cu conţinut redus de grăsimi (şuncă de pui sau de curcan, somon afumat, albuş de ou, unt de arahide, seminţe, nuci), lactate cu conţinut redus de grăsimi (lapte şi iaurt degresate, brânză de vaci, urdă), fructe şi legume (fructe proaspete sau congelate, legume proaspete).

Potrivit medicului, alimentele recomandate la micul dejun asigură un complex de carbohidraţi cu eliberare prelungită, fibre, proteine şi cantităţi reduse de grăsimi. Mai mult decât atât, pe lângă importantele beneficii nutriţionale, aceste alimente vor asigura senzaţia de saţietate pentru mai multe ore. Deşi micul dejun ar trebui să reprezinte cea mai importantă masă a zilei, din nefericire însă, oamenii renunţă la această practică şi acordă prioritate altor activităţi.

“Absenţa micului dejun are consecinţe grave asupra sănătăţii. Acest lucru din cauza scăderii nivelului glicemiei în prima parte a zilei. Când se întâmplă acest lucru, majoritatea oamenilor înfulecă rapid alimente nesănătoase cu conţinut crescut de grăsimi şi de zahăr, cum ar fi produse de patiserie, gogoşi sau ciocolată. Populaţia trebuie să înţeleagă că prin consumarea unui mic dejun sănătos în fiecare dimineaţă are posiblitatea să ţină deoparte bolile cronice netransmisibile care fac ravagii de la an la an”, a adăugat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu.

Studiile au demonstrat că lipsa micului dejun poate avea numeroase efecte negative atât asupra copiilor, cât şi a adulţilor. Printre aceste efecte negative se numără slăbirea memoriei, reducerea creativităţii, stări de iritabilitate şi anxietate, stres determinat de senzaţia de foame şi dificultăţi în logică. De asemenea, renunţarea la principala masă a zilei predispune la oboseală matinală din cauza deficitului energetic, iar în cazul unui aport energetic necorespunzător apar dificultăţi de concentrare, ameţeli, tulburări de echilibru, tulburări de vedere, spasme musculare sau leşin.

Potrivit prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, o mare parte dintre români omite să consume micul dejun aducând ca argument lipsa timpului.

“Această problemă, falsă din punctul meu de vedere, poate fi rezolvată dacă ne-am trezi cu 15 minute mai devreme pentru a servi principala masă a zilei sau am putea pregăti micul dejun cu o seară înainte. Important este să ne dorim acest lucru şi să conştientizăm că micul dejun joacă un rol esenţial pentru starea noastră de bine. Când se va întâmpla acest lucru, timpul nu va mai fi o problemă”, a precizat Nicolae Hâncu.

Totodată, el atrage atenţia că cei care servesc micul dejun în fiecare dimineaţă pot să facă însă erori nutriţionale importante şi să aplice greşit principiul «micul dejun este cea mai importantă masă a zilei». Mai exact, aceste persoane obişnuiesc să consume la micul dejun preparate tradiţionale care conţin multe grăsimi (omleta sau ochiuri prăjite în ulei la care adaugă şuncă, slănină sau cârnaţi, brânzeturi grase, lapte sau iaurt de capră sau de bivoliţă) sau cantităţi crescute de carbohidraţi şi zaharuri (plăcinte, gogoşi, produse de patiserie, cereale cu adaos de zahăr, batoane de cereale). (Text: Agerpres, Foto: cavebedandbreakfast.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *