MEHEDINŢI: Cetatea Severinului

cetatea-severinului-3

Cetăţii Medievale a Severinului i se atribuie trei posibile origini: una latină, asociată numelui împăratului Traian Septimiu Severus, alta slavă, derivând din cuvântul severnâi, tradus prin “din nord”, “nordic”, ultima – religioasă, cu aluzie la Severin din Noricum, sfânt protector în Evul Mediu al bisericii latine descoperită în perimetrul ruinelor acestora.

Cetatea-fortăreaţă a fost ridicată pe malul Dunării, la 500 de metri de castrul roman şi podul roman construit de Apollodor din Damasc. În secolul XIX a fost identificată în zonă şi o cetate dacică anterioară, care poate fi văzută pe Columna lui Traian din Roma. Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul istoriei, din 1936, au stabilit că cetatea a fost ridicată în mai multe etape. Gloria sa a durat din secolul al XIII-lea până în anul 1524, când a fost distrusă de otomanii lui Soliman Magnificul. Existenţa ei a fost legată de cea a cavalerilor ioaniţi care o menţionează în diploma lor drept Castrul Zewrini.

cetatea-severinului-2

Istoria consemnează că pentru păstrarea statutului ei de punct strategic de apărare a hotarului de la Dunăre a murit Litovoi, iar Basarab I îl va umili în 1330, la Posada, pe Carol Robert de Anjou.

Cetatea Severinului avea să joace de-a lungul timpului un rol important pentru Ţara Românească, când ungurii au atacat Oltenia, Andrei al II-lea al Ungariei avea să organizeze aici Banatul de Severin, primul ban cunoscut de istorie din preajma anului 1233 fiind Luca care, se pare, a continuat construcţia ei peste ruinele cetăţii-colonie Drobeta. În 1259 cavalerii ioaniţi se retrag şi zidurile ei rămân apoi timp de două secole în bătaia tunurilor tătare, bulgăreşti şi turceşti.

“Prima cetate de la Dunăre, în 1524, când se afla în grija lui Neagoe Basarab, a fost atât de mult distrusă de turci încât doar Turnul lui Sever, înalt de 22 metri, lung de 9 metri şi lat de 2,5 metri, a mai rămas pe verticală. În interiorul ei, în 1406. Mircea cel Bătrân, care a înfiinţat aici Bănia Severinului, a semnat un tratat de alianţă cu Sigismund al Ungariei, Pippo Spano fiind numit să se ocupe cu restaurarea zidurilor”, a precizat primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Constantin Gherghe.

Planul cetăţii avea să fie reconstituit în 1936 de prof. dr. Al.Barcăcilă, care executa săpături arheologice în incinta ruinelor de unde a recuperat un bogat material arheologic (drugi, fier, aramă, ghiulele de piatră, ţeava unui tun de bronz etc.).

cetatea-severinului-5

Cetatea avea forma dreptunghiulară, cele două ziduri fiind construite din pietre de râu neprelucrate, lipite cu mortar. În centrul cetăţii s-a descoperit o capelă construită parţial cu materiale luate de la castrul roman Drobeta, mai multe morminte, un cuptor-vatră pentru topirea fierului, o biserică ortodoxă şi una catolică, o fântână.

“După distrugerea ei de către turci, Cetăţii Severinului i se atribuie numele emblematic de doliu Cerneţi (cernii). Severinenii au fondat o altă aşezare mai ferită de incursiunile turceşti la aproximativ trei kilometri spre nord-est, peste râul Topolniţa. Astfel localitatea de azi – Cerneţiul, care pe la 1602 era o moşie a fraţilor Buzeşti, va deveni capitala administrativă şi comercială a regiunii Mehedinţiului, fiind folosită deopotrivă de ruşi şi de austrieci. În anii care au urmat, zidurile cetăţii se prăbuşeau, acoperind parcă istoria şi amintirea celor care s-au jertfit pentru apărarea lor”, a afirmat Gherghe.

Cetatea-Severinului

Printr-un proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 de la Uniunea Europeană, Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a obţinut 14 milioane de euro pentru salvarea de la distrugere a Cetăţii Severinului şi a Palatului cultural Teodor Costescu.

“Lucrările de reconstrucţie şi conservare, începute cu aproape trei ani în urmă, vor fi terminate în 2015. Atunci Cetatea Severinului va avea semeţia ce i-au dat-o, de-a lungul timpurilor, ziditorii ei. Este cunoscut faptul că aceştia au fost foarte mulţi, aproape 300 de ani, după fiecare bătălie dată aici împotriva turcilor şi ungurilor, pentru apărarea Ţării Româneşti, trupul cetăţii a fost ciopârţit. Cetatea Severinului este zilnic, chiar şi acum când este un şantier, vizitată de aproximativ 300 de turişti veniţi din toate colţurile lumii, la aceştia neadăugându-se locuitorii oraşului de astăzi care vin să se aprovizioneze cu apă de izvor de la fântâna din apropiere”, a adăugat Gherghe.

El crede că cele mai frumoase cuvinte despre aceste locuri pline de legendă au fost scrise de Alexandru Vlahuţă în celebra sa carte “România pitorească”: “E plin locul acesta de amintiri străvechi. Pe-aici au curs, acum 18 veacuri, legiunile romane, menite-a răsădi un popor nou în campaniile pustiite ale Daciei. Aici şi-a întemeiat mai târziu Septimiu Sever straja răsăriteană a împărăţiei lui, «Castrele Severiane», din cari se mai văd şi astăzi urme (Turnul lui Sever) în grădina publică a oraşului, aşezată deasupra portului, pe-o terasă-naltă, de unde se deschide una din cele mai frumoase privelişti pe Dunăre.

cetatea-severinului-4

Aici a fost odată capitala Olteniei, scaunul vestiţilor bani ai Severinului, a căror obârşie se pierde în adâncimea vremii, dincolo de descălecătoare.

Aici, pe pământul acesta, sfinţit de jertfe mari şi de preţioase amintiri, se ridică azi Turnu-Severin, unul din cele mai însemnate porturi ale României, oraş apusan, cu clădiri frumoase, cu şcoli măreţe, cu uliţi largi şi drepte – cetate întărită odinioară, apărată de-un şanţ adânc pe care, la vreme de primejdie, îl umplea într-o clipă la Dunăre, puind-o astfel subt o pavăză de apă din toate părţile, strângând-o la sân, ca pe-un copil iubit, sub braţul ei ocrotitor”. (Text: Agerpes, Foto: turismland.ro, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *